Surduc (Sălaj)

Posted on November 16, 2015 by

Materiale documentate în comunitate

“O viață trăită la sat: istorie și Holocaust”, Text Diana Cataramă, Foto Ioana Popovici, Andra Camelia Cordoș

“Justiție socială: locuințe adecvate pentru comunitate”, comunicat de presă Go Free

“Comunitatea din Surduc, între trecut și prezent”, Text Ioana Popovici, Foto Diana Cataramă, Cristian Ioan

“Solidaritatea sub diferite pălării”, Text Denis Andrei Varga, Foto Diana Cataramă

 

Despre Surduc

Surduc este o comună în județul Sălaj, pe Valea Almașului, pe șoseaua care leagă orașul Jibou de orașul Dej. Are în componența sa șapte sate: Surduc (reședința comunei), Brâglez, Cristolțel, Solona, Teștioara, Tihău și Turbuța.

Conform ultimelor date demografice obținute în urma recensământului din 2011, populația localizată în aceasă comună numără 3164 români,10 maghiari și 211 romi. În această localitate există un număr de 449 tineri de vârstă școlară, educația fiindu-le oferită de către Liceul Tehnologic Numărul 1 Surduc. Preșcolarii merg la cele mai apropiate grădinițe și anume Grădinița Nr.3 și Prichindelul din Jibou. În ceea ce privește serviciile medicale, în Surduc se află singurul centru medical și farmacie din comună. Activitățile economice pe care le pot desfășura oamenii în afara gospodăriei sunt în localitățile Surduc, Jibou și Zalău.

Activitatea de documentare a materialelor jurnalistice s-a realizat atât în satul Cristolțel, cât și în comuna Surduc, jurnaliștii comunitari interacționând cu membri și reprezentanți ai celor două comunități, tineri din comunitate, romi și ne-romi, cadre didactice și reprezentanți din conducerea instituțiilor de învățământ,foști profesori,preot, polițiști locali, reprezentanți din Primarie,personal medical din Dispensarul din Surduc, etc.

 

Comunitatea din Telep

Cristolțel este o fostă zonă minieră (extracție de cărbune), cunoscând în trecut o dezvoltare economică prosperă. Astăzi, singurele activități economice care creează și un număr limitat de locuri de muncă sunt localizate în comuna Surduc (o fabrică de prelucrare a lemnului) și în Jibou – zonă declarată defavorizată. Locuitorii se ocupă în general cu agricultura, creșterea animalelor sau întreprind activități sezoniere (culegerea fructelor, culesul ciupercilor).

Lângă “mina veche” din Cristolțel, perimetru cunoscut azi sub numele de “Telep” (pe fosta stradă a florilor) au fost construite în trecut locuințe pentru muncitorii de la mină. După ce mina a fost închisă în anii ‘90, acestea au fost preluate de către Primărie, o parte dintre ele fiind date în chirie locatarilor, iar o parte au fost cumpărate în timp de către membri ai comunității.

În prezent, în locuințele din Telep locuiesc aproximativ 20 de familii de etnie romă, o parte având încheiat un contract de închiriere cu Primăria Surduc. Chiriașii sunt nemulțumiți de starea locuințelor, menționând faptul că Primăria nu s-a mai îngrijit de exteriorul locuințelor, astfel că plouă prin acoperiș (“stăm cu ligheanele în casă când plouă”), iar pereții locuințelor sunt grav afectați (cad bucăți din ziduri).

Locuințele din Tepel nu sunt racordate la apă sau canalizare, singura sursă de apă din comunitate fiind un izvor aflat la aproximativ 50 de metri distanță. În martie 2016 au început lucrările de amenajare a 3 noi surse de apă, nepotabilă, mai aproape de comunitate.

Locuințele sunt localizate în interiorul satului, aproape de strada principală.Această mică comunitate este considerată parte din sat, dar are un statut de marginalizare.

În prezent, în Cristolțel funcționează doar grădinița, școala fiind închisă iar transportul copiilor este asigurat la școala din Surduc.

 

Subiecte identificate de tinerii jurnaliști comunitari:

  • situația precară a locuințelor din “Telep” – foste locuințe ale muncitorilor în mina de cărbune, închisă în anii ’90;
  • nefurnizarea serviciilor de salubrizare în zona locuințelor din Telep;
  • iluminatul public în comunitate – becul ars care lumina întreaga comunitate nu fusese schimbat de câteva luni deși membrii comunității susțineau că au făcut sesizări (în timpul documentărilor ulterioare problema a fost remediată);
  • nivelul ridicat de sărăcie al comunității de romi din “Telep” și lipsa locurilor de muncă, cât și a terenului pentru a face agricultură;
  • ridicarea unui gard de lemn în fața locuințelor sociale și îngrădirea accesului copiilor în perimetrul împrejmuit;
  • problema accesului la apă potabilă în comunitate care beneficiază de un singur izvor
  • ”drumul romilor” vs. “drumul românilor” și accesul în comunitate;
  • solidaritate: legende locale – „Stanii Moldovenilor”;
  • personalități culturale din comuna Surduc;
  • Holocaust:urmele fostei comunități de evrei din comuna Surduc și cimitirul evreiesc;
  • activitatea jurnalistică a tinerilor din cadrul Liceului Tehnologic Nr.1 din Surduc.

StReEt este un proiect implementat de Asociația Go Free în parteneriat cu Asociația Studenților Romi Romano Suno, România Pozitivă și Buzz News, finanțat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondul ONG în România.

Conţinutul acestei pagini nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a granturilor SEE 2009 – 2014.

www.eeagrants.org

Leave a Reply