Poziție publică: Tinerii din rural trăiesc adesea între două lumi

Posted on November 13, 2025 by Go Free

  

În satele și comunele din România, tinerii trăiesc adesea între două lumi: una care le cere implicare și alta care rareori le oferă un loc real în procesul de luare a deciziilor. Absența unui dialog constant, onest și echilibrat între tineri și autoritățile locale rămâne una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă comunitățile rurale. 

Această poziție publică, realizată în cadrul Forumului Tinerilor și Decidenților din Mediul Rural – Forum 3D, aduce în prim-plan această realitate și reafirmă nevoia unei schimbări de perspectivă asupra modului în care este înțeleasă și sprijinită participarea tinerilor din mediul rural. 

Forumul a reunit peste cincizeci de tineri din toată țara, implicați activ în comunitățile lor, care au vorbit deschis despre cum arată în prezent relația dintre generația tânără și cei care iau decizii pentru ei, și 15 decidenți. Discuțiile au creionat o imagine clară, dar neuniformă, a modului în care funcționează colaborarea la nivel local. În unele comunități, există exemple de bună practică: primari deschiși, consilieri locali receptivi, spații puse la dispoziția tinerilor și o cultură a dialogului construită pas cu pas. În altele, însă, colaborarea este superficială, ocazională sau complet inexistentă. În cele mai multe cazuri, legătura dintre tineri și autorități depinde de bunăvoința unor persoane, nu de existența unor mecanisme clare de consultare și cooperare.

Tinerii au descris această realitate prin cuvinte simple: lipsă de încredere, comunicare ineficientă, birocrație, promisiuni neîndeplinite și o percepție generală că participarea lor este tolerată, nu valorizată. Mulți au subliniat faptul că diferența de vârstă și de statut social devine o barieră reală. Au vorbit despre etichete precum „copii fără experiență” sau „entuziaști care nu înțeleg cum funcționează lucrurile” și despre sentimentul că ideile lor sunt auzite, dar rareori luate în considerare. În alte situații, au semnalat existența unei colaborări „pe hârtie”, formale, bifate din obligație, fără urmări concrete.

În același timp, participanții au recunoscut că există și exemple pozitive care arată că schimbarea este posibilă. Acolo unde autoritățile s-au arătat dispuse să asculte, să explice și să fie prezente în activitățile tinerilor, colaborarea a devenit o practică firească. Oferirea unor spații dedicate tinerilor, susținerea financiară pentru proiecte locale sau simple gesturi precum participarea primarului la activitățile organizate de tineri, au fost semne că parteneriatul poate fi construit și menținut. Astfel de experiențe confirmă că relația dintre tineri și decidenți poate fi una de încredere, atunci când există disponibilitate și respect reciproc.

Totuși, imaginea generală conturată în urma discuțiilor arată o participare inegală și o cultură a dialogului încă fragile. În multe comunități rurale, consultarea tinerilor este mai degrabă un exercițiu formal, de cele mai multe ori însă inexistent. Deciziile sunt adesea luate fără o informare sau o implicare prealabilă a celor vizați, iar procesele de transparență rămân limitate la publicarea unor hotărâri sau comunicate. În lipsa unor mecanisme clare și predictibile, dialogul se transformă într-un eveniment punctual, nu într-un proces constant. De aici pornește nevoia unei poziții publice care să ceară mai mult decât prezență simbolică: să solicite un cadru real și funcțional de colaborare între tineri și autorități, la toate nivelurile.

Această poziție nu este o listă de nemulțumiri și nici o cerere de favoruri, ci o reafirmare a faptului că democrația locală are nevoie de participarea tinerilor pentru a fi completă.

În comunitățile în care tinerii sunt consultați și implicați, deciziile sunt mai aproape de nevoile reale ale oamenilor, iar responsabilitatea publică devine împărtășită. Este necesară normalizarea dialogului între generații și înlocuirea consultărilor formale cu procese reale de colaborare care să recunoască tinerii drept actori esențiali ai dezvoltării rurale. Implicarea tinerilor nu trebuie să depindă de conjunctură, ci să fie parte integrantă a politicilor publice la nivel local, județean și național.

Dialogul nu este doar un gest de politețe instituțională, ci o intervenție strategică în viitorul satelor din România. 

Situația actuală: unde suntem și ce ne blochează

Relația dintre tineri și autoritățile publice din mediul rural rămâne inegală, fragmentată și dependentă de conjunctură. În multe comunități, existența unui dialog real depinde încă de disponibilitatea sau deschiderea unui primar, a unui profesor implicat ori a unui funcționar care alege să asculte. În lipsa unor mecanisme clare, instituționalizate, participarea tinerilor se bazează mai mult pe relații personale decât pe proceduri sau practici stabile.

La nivel local, unele exemple arată că dialogul este posibil. Există comune unde primarii și consilierii locali participă la activitățile tinerilor, pun spații la dispoziție și oferă sprijin concret pentru inițiativele civice. În aceste cazuri, încrederea se construiește treptat, iar rezultatele sunt vizibile – apar forumuri de tineret, proiecte comunitare și o implicare mai constantă a tinerilor. Totuși, astfel de exemple rămân excepții. În cele mai multe sate, colaborarea este sporadică, formală sau complet absentă.

Mulți tineri au descris relația cu autoritățile ca fiind marcată de neîncredere și lipsă de comunicare. Deși unele instituții declară deschidere, în practică deciziile se iau fără consultarea tinerilor, iar promisiunile făcute nu sunt urmate de acțiuni. În multe cazuri, consultarea se limitează la o întâlnire ocazională sau la o invitație simbolică, fără un mecanism real de feedback. Lipsa unui cadru clar duce la oboseală și demotivare: tinerii simt că sunt ascultați, dar nu au cu adevărat un impact asupra deciziilor.

Un alt blocaj major este absența resurselor dedicate participării. Chiar și acolo unde autoritățile ar vrea să sprijine inițiativele tinerilor, nu există bugete distincte, spații accesibile sau personal pregătit pentru a lucra cu tinerii. Căminele culturale, acolo unde există, sunt rareori deschise constant sau gestionate participativ, iar alternativele – precum școlile sau spațiile private – nu oferă întotdeauna condiții adecvate. În lipsa unui sprijin concret, inițiativele tinerilor rămân adesea izolate, bazate pe voluntariat și entuziasm personal.

La nivel județean, legătura dintre tineri și instituțiile publice este și mai slabă. Direcțiile Județene pentru Sport și Tineret, Consiliile Județene sau alte structuri cu atribuții în domeniul tineretului nu au mecanisme prin care să consulte sau să sprijine constant tinerii din rural. Multe dintre proiectele existente se concentrează pe mediul urban, iar nevoile tinerilor din comune rămân adesea invizibile. Lipsa coordonării între instituțiile județene și cele locale duce la suprapuneri, întârzieri și, uneori, la pierderea încrederii în utilitatea procesului.

La nivel național, problema devine una de reprezentare. Deși există consilii și structuri care au rolul de a exprima vocea tinerilor, acestea nu reușesc întotdeauna să includă perspectiva celor din mediul rural. Mecanismele de consultare sunt adesea limitate la ONG-uri cu resurse sau la organizații din centre urbane, în timp ce tinerii din sate rămân fără canale de comunicare directă cu autoritățile centrale. Lipsesc date actualizate despre participarea tinerilor din rural, iar politicile publice nu conțin, de cele mai multe ori, măsuri specifice pentru această categorie.

Dincolo de structuri și resurse, problema centrală rămâne una de cultură administrativă. În multe comunități, participarea tinerilor nu este percepută ca o componentă normală a guvernării locale, ci ca un gest opțional, un „plus” de imagine. Tinerii sunt invitați mai degrabă să asiste decât să contribuie. Această abordare menține o distanță artificială între generații și alimentează percepția că deciziile publice sunt un domeniu rezervat exclusiv adulților.

În lipsa unui cadru coerent, colaborarea dintre tineri și autorități rămâne un proces fragil, vulnerabil la schimbări politice și la fluctuațiile de interes. Din acest motiv, poziția publică formulată de tinerii participanți la Forumul 3D pornește de la o cerință simplă, dar esențială: dialogul trebuie să devină o practică firească, sprijinită prin mecanisme stabile, resurse dedicate și oameni pregătiți să construiască punți între generații.

Recomandări pentru o participare reală a tinerilor din mediul rural 

Următoarele recomandări reprezintă rezultatul procesului participativ desfășurat în cadrul Forumului Tinerilor și Decidenților din Mediul Rural (Forum 3D – Dialog. Decizii. Democrație), care a reunit peste cincizeci de tineri din comunități rurale din întreaga țară, alături de reprezentanți ai autorităților publice locale, județene și naționale. Ele reflectă concluziile discuțiilor purtate în cadrul sesiunilor tematice dedicate dialogului dintre tineri și decidenți la nivel local, județean și național și sintetizează direcțiile concrete prin care acest dialog poate deveni constant, structurat și relevant pentru ambele părți.

Recomandările formulate de tineri sunt repere strategice pentru construirea unei culturi reale a participării în mediul rural, bazată pe colaborare, transparență și co-responsabilitate.

1. Crearea unor structuri reale de dialog între tineri și autorități

Tinerii își doresc ca dialogul cu autoritățile să nu mai depindă de conjunctură, ci să fie susținut de mecanisme clare și previzibile. Recomandăm ca fiecare comună și județ să aibă un consiliu consultativ sau un forum de tineret care să funcționeze permanent, cu întâlniri regulate, procese transparente și posibilitatea ca tinerii să propună idei pentru dezvoltarea comunității. Aceste structuri nu trebuie create doar pentru imagine, ci gândite ca spații autentice de reprezentare, unde tinerii au rol consultativ și pot contribui direct la deciziile care le influențează viața de zi cu zi. 

În acest sens, susținem introducerea principiului de youth proofing în procesul decizional local și județean — adică evaluarea impactului fiecărei politici sau investiții asupra tinerilor, înainte ca aceasta să fie adoptată, astfel încât vocea lor să devină parte firească din guvernarea locală.

2. Spații pentru tineri, deschise și gestionate împreună

Un loc în care tinerii se pot aduna, lucra și exprima liber este esențial pentru participare. Multe sate au cămine culturale, dar puține sunt folosite în mod constant de tineri. Ne dorim ca aceste spații să fie deschise și transformate în adevărate centre de tineret, adaptate nevoilor lor. Mai mult decât atât, modul de gestionare ar trebui să fie participativ, cu implicarea directă a tinerilor în administrarea și programarea activităților. Acolo unde spațiile lipsesc, autoritățile ar trebui să ofere alternative concrete și să susțină amenajarea unor locuri sigure și incluzive pentru întâlniri, învățare și inițiativă.

3. Buget dedicat tinerilor și procese de bugetare participativă

Fără resurse reale, participarea rămâne doar o intenție. Tinerii recomandă ca fiecare primărie și consiliu județean să prevadă anual un buget distinct pentru activități și inițiative de tineret, gestionat transparent. De asemenea, este esențial să existe procese de bugetare participativă prin care tinerii pot decide direct ce idei primesc finanțare, fie că vorbim de proiecte culturale, de educație nonformală sau de activități civice. Astfel, autoritățile nu doar sprijină implicarea, ci transmit un mesaj de încredere: „resursele publice pot fi administrate împreună”.

4. Oameni pregătiți pentru lucrul cu tinerii

Participarea reală are nevoie de oameni care știu să o susțină. În multe comunități, nu există persoane desemnate să lucreze cu tinerii, iar comunicarea dintre generații este absentă. Recomandăm angajarea sau desemnarea unor lucrători de tineret la nivel local și județean, care să devină puncte de legătură între tineri și instituțiile publice. Totodată, e important ca și reprezentanții autorităților să primească sprijin pentru a învăța cum să colaboreze eficient cu grupurile de tineri, cum să faciliteze procese participative, cum să ofere feedback și cum să transforme ideile tinerilor în proiecte realizabile.

5. Implicarea tinerilor în elaborarea strategiilor și politicilor publice

Tinerii nu mai vor să fie consultați doar după ce o strategie e scrisă, ci să fie parte din construcția ei de la început. Recomandăm ca, la nivel local și județean, tinerii să fie implicați direct în elaborarea, monitorizarea și actualizarea strategiilor de tineret și a altor documente de politică publică. La nivel național, Rețeaua RITM poate deveni un partener legitim de consultare, asigurând ca nevoile și perspectivele tinerilor din rural să fie integrate în politicile publice. Participarea înseamnă, în acest caz, nu doar a fi ascultat, ci a avea un rol clar în procesele de decizie.

6. Transparență și informare constantă

Una dintre cele mai frecvente frustrări ale tinerilor este lipsa de informații clare și accesibile. Multe decizii se iau „în spatele ușilor închise”, iar comunicarea oficială este adesea formală și greu de înțeles. Tinerii cer transparență reală și o informare constantă: publicarea pe canale accesibile (social media, grupuri locale, site-uri ale primăriilor) a informațiilor despre decizii, bugete, consultări și oportunități pentru tineri. Un dialog real începe cu o comunicare deschisă, sinceră și pe înțelesul tuturor.

7. Participare reală și dialog

Dialogul dintre tineri și decidenți trebuie să fie viu, nu doar formal. Tinerii apreciază atunci când primarii, consilierii sau alți reprezentanți locali participă efectiv la activitățile lor, nu pentru discursuri, ci pentru a înțelege din interior ce se întâmplă. Recomandăm ca întâlnirile dintre tineri și autorități să aibă loc regulat și să se bazeze pe încredere și continuitate. Încrederea nu se construiește în ședințe, ci prin prezență constantă, prin sprijin real și prin disponibilitatea de a învăța unii de la alții.

8. Parteneriate între autorități, ONG-uri și grupuri de inițiativă

Experiențele pozitive arată că acolo unde autoritățile colaborează cu ONG-uri și grupuri de tineri, apar rezultate concrete și vizibile. De aceea, recomandăm ca administrațiile locale și județene să încurajeze astfel de parteneriate, prin finanțări dedicate, protocoale de colaborare și campanii comune. ONG-urile și grupurile informale aduc expertiză, energie și creativitate, iar autoritățile pot oferi stabilitate și resurse. Împreună, pot construi o infrastructură socială care sprijină dezvoltarea tinerilor pe termen lung.

9. Acces egal la participare pentru toți tinerii din mediul rural

Participarea nu poate fi un privilegiu rezervat celor din centrele de comună sau din familii cu resurse. Tinerii din satele mai mici sau izolate au nevoie de sprijin suplimentar pentru a putea participa — fie că vorbim de transport, acces digital sau flexibilitate în programarea activităților. Recomandăm ca toate consultările, întâlnirile și programele destinate tinerilor să țină cont de aceste realități și să fie concepute în formate accesibile, inclusiv online. Egalitatea de șanse în participare este primul pas spre o comunitate incluzivă.

10. Date clare și urmărirea progresului

Pentru ca politicile publice să funcționeze, avem nevoie de dovezi și de învățare continuă. Tinerii recomandă ca autoritățile să colecteze periodic date despre implicarea tinerilor din mediul rural, despre funcționarea structurilor de dialog și despre impactul măsurilor adoptate. Aceste informații ar trebui publicate anual, pentru a urmări progresul și pentru a învăța din experiențele pozitive. În acest fel, deciziile viitoare pot fi bazate pe realitate, nu pe percepții sau declarații.

Cine poate duce mai departe aceste recomandări

Responsabilitatea pentru crearea unui dialog real între tineri și decidenți nu aparține unei singure instituții, ci tuturor celor care contribuie la viața comunității, de la administrațiile locale până la instituțiile naționale și organizațiile de tineret. Fiecare nivel are un rol distinct și complementar, iar coerența acestor niveluri poate transforma participarea tinerilor dintr-o excepție în normalitate.

La nivel local, primăriile și consiliile locale sunt actorii cei mai apropiați de tineri și de realitățile lor cotidiene. De la ele începe, în fapt, cultura participării. Autoritățile locale pot crea consilii consultative ale tinerilor, pot sprijini formarea forumurilor locale și pot oferi spații, resurse și îndrumare pentru activități. De asemenea, pot introduce procese de bugetare participativă și pot desemna persoane responsabile pentru lucrul cu tinerii – funcționari, referenți culturali sau educatori comunitari care devin punți de legătură între instituții și tineri. În comunele unde primăriile aleg să investească în participare, impactul se simte imediat: tinerii devin vizibili, iar deciziile locale capătă mai mult sens pentru întreaga comunitate.

La nivel județean, consiliile județene, direcțiile pentru sport și tineret, inspectoratele școlare și alte instituții publice au rolul de a coordona, sprijini și multiplica exemplele locale de colaborare. Ele pot crea linii de finanțare dedicate pentru tinerii din mediul rural, pot facilita rețele de schimb între comune și pot include consultarea tinerilor în strategiile județene de dezvoltare. Tot la acest nivel este importantă crearea unor consilii județene consultative pentru tineret care să asigure o legătură constantă între decidenții de la județ și grupurile de tineri din rural. Aceste structuri nu ar trebui să înlocuiască inițiativele locale, ci să le completeze, oferind un cadru mai larg de coordonare și vizibilitate.

La nivel național, instituțiile publice centrale – în special Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, alături de Ministerul Educației și comisiile tematice din Parlamentul României – pot asigura cadrul strategic și normativ care să dea forță acestor procese. Ele pot sprijini introducerea principiului de youth proofing în administrația publică, pot elabora standarde pentru structurile locale de tineret și pot susține programe de formare pentru lucrători de tineret și funcționari publici. Mai mult, pot asigura colectarea periodică de date despre participarea tinerilor din mediul rural și pot include această perspectivă în politicile naționale pentru tineret și dezvoltare rurală.

Rețeaua RITM și organizațiile din programul European Youth Village pot juca un rol esențial în menținerea legăturii dintre aceste niveluri. Ele pot acționa ca mediatori între tineri și instituții, pot documenta bune practici și pot transforma experiențele locale în modele replicabile. De asemenea, pot sprijini autoritățile în procesul de formare și pot aduce expertiza acumulată în proiecte europene pentru a crește calitatea și sustenabilitatea structurilor de dialog din România.

În final, succesul acestor recomandări depinde de disponibilitatea de a colabora. Tinerii pot aduce energie, idei și dorință de schimbare, dar au nevoie de instituții care să îi trateze ca parteneri, nu ca beneficiari. La rândul lor, autoritățile au nevoie de tineri implicați, care înțeleg realitățile comunității și care pot contribui constructiv la decizii. Acolo unde aceste două părți se întâlnesc – pe bază de respect, încredere și responsabilitate comună – participarea devine nu doar posibilă, ci practică constantă.

Angajament comun

Forumul Tinerilor și Decidenților din Mediul Rural a arătat că schimbarea este posibilă atunci când tinerii și autoritățile se întâlnesc nu doar pentru a discuta, ci pentru a construi împreună. Dincolo de diferențele de vârstă, statut sau funcție, am descoperit o dorință comună: aceea de a face comunitățile rurale mai vii, mai echitabile și mai conectate la vocea celor care le vor duce mai departe.

Ne angajăm, prin această poziție, să transformăm dialogul într-un proces constant, nu într-un eveniment ocazional. Să menținem deschis spațiul creat la Forum 3D și să continuăm conversația la nivel local, județean și național. Vom promova exemplele de colaborare reală, vom învăța din greșeli și vom sprijini comunitățile care aleg să investească în participare, nu doar să o declare.

Autoritățile au puterea de a crea cadrul, iar tinerii au energia de a-l umple cu sens. Când aceste două forțe lucrează împreună, democrația locală devine vie, iar satele României devin locuri unde vocea tinerilor nu mai este o excepție, ci o normalitate.

Acesta este angajamentul nostru comun:

• să construim un dialog care nu se oprește la vorbe,
• să transformăm promisiunile în procese,
• și să facem din participarea tinerilor din mediul rural o parte firească din modul în care România își construiește viitorul.

Forumul Tinerilor și Decidenților din Mediul Rural a fost organizat în perioada 30 octombrie – 3 noiembrie de către Go Free – Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile (GO FREE) și Asociația pentru Dezvoltare Activă (ADA), împreună cu Rețeaua Informală a Tinerilor din Mediul Rural (RITM), Grupul de inițiativă din Sâncraiu – Sat European de Tineret 2025 și Primăria Sâncraiu (Cluj). Evenimentul a fost organizat sub umbrela programului European Youth Village, în cadrul proiectului de participare “PREZENT #înRITMrural”, cu sprijinul programului Erasmus Plus al Uniunii Europene.

Rețeaua RITM sau Rețeaua Informală a Tinerilor din Mediul Rural este o structură informală, fără personalitate juridică – creată sub umbrela programului European Youth Village – care își propune să crească gradul de reprezentare al tinerilor din mediul rural în procesul de luare a deciziilor, atât la nivel local, județean, regional, dar mai ales la nivel național.

European Youth Village este un program strategic dezvoltat de ADA și Go Free, ce urmărește să contribuie la dezvoltarea ecosistemului de tineret din România și Europa. Acesta a fost construit pe baza nevoilor și problemelor tinerilor din mediul rural, fiind adaptat realităților și provocărilor cu care aceștia se confruntă la nivel local, în comunitățile lor, dar și la nivel național și european.