Puterea vine din comunitate – sau cum se transformă încet un sat pentru tineri

Posted on December 10, 2019 by

share on facebook   

Puterea unei comunități e dată de modul în care oamenii care o formează reușesc să creeze legături și să-și transforme comunitatea împreună. Asta am încercat să facem și noi pe 7 decembrie când, pentru câteva ore, am transformat un cămin cultural gol și rece din satul Berindu, comuna Sînpaul, într-un loc primitor în care oameni de diferite vârste s-au adunat laolaltă, au stat la povești și au învățat unii de la alții.

Seara de comunitate din Berindu a cuprins o serie de activități printre care – o bibliotecă vie în care cărțile vii au fost chiar oameni din sat, o expoziție de fotografie care a transformat pereții goi ai căminului cultural, o prezentare a produselor primite de la antreprenori locali și o mică petrecere de închidere a anului 2019, în care comuna Sînpaul a deținut titlul de Sat European de Tineret.

Dincolo de faptul că 35 de persoane – care au venit din Sînpaul, Topa Mică, Mihăiești, Berindu ori Cluj – ne-au trecut pragul la eveniment, ceea ce e important de povestit e cum s-au petrecut lucrurile. Organizarea unei întâlniri de comunitate care să aducă copii, tineri, adulți și vârstnici împreună, de bună voie și nesiliți de nimeni, într-un sat în care astfel de întâlniri se mai produc eventual în familie, poate reprezenta o provocare plină de întâmplări cu sens. De la bătut ulițele să convingi cărțile vii să ni se alăture (și vorbim despre persoane care au 80 sau 90 de ani), la colindat pe la producătorii locali care au contribuit cu gem, zacuscă, ori suc natural, la mutat bănci și mese și transformat spațiul într-unul primitor, la încălzitul căminului cultural cu foc de lemne, la transportat persoane cu mașina între sate în lipsa unui alt mijloc de transport sâmbătă seara, la realizat materialele necesare pentru eveniment și, poate, cel mai greu, la convins și alți tineri să vină la un eveniment diferit, cu care majoritatea dintre ei nu sunt încă obișnuiți.

Daniela este una dintre persoanele care ni s-au alăturat pentru prima dată la activitățile noastre. Dacă ți-ai popus să activezi un sat, ceea ce e mai important decât numărul celor care participă la activități e inițiativa lor de a se alătura grupului odată ce află că în satul lor se întâmplă ceva, cât și dorința de a reveni la următoarele evenimente și de a se implica în organizarea lor. Daniela a fost prima persoană care a avut curaj să împărtășească cu ceilalți ce își dorește pentru satul ei, pe un carton verde pe care era scrisă cu markerul întrebarea. Mesajul ei a fost unul simplu, dar plin de semnificație. Ca mulți alți tineri din satele românești și-ar dori ca în viitor tinerii să nu mai fie nevoiți să plece din satele lor. Pentru asta, e nevoie să creăm mai multe contexte în care tinerii din rural să se regăsească unii cu ceilalți și să devină o forță a schimbării în satele lor. La plecare ne-a mulțumit “pentru seara asta”, iar noi am aflat că, de obicei, căminul cultural este închis și, desigur, ca în multe alte sate din România, nici în Berindu nu există un loc în care tineri să se poată aduna.

De cealaltă parte, Darius e unul dintre tinerii care au fost prezenți constant la activitățile pe care le-am organizat în ultimul an în comuna lui, cele mai multe evenimente fiind concentrate în Sînpaul, unde e localizată și singura școală din comună. Când ne-am cunoscut, Darius se pregătea să treacă în clasa a VIII-a, acum este în primul an la liceu, în Cluj, unde face naveta în fiecare zi. În această vară a participat alături de alți tineri, pentru prima dată, și într-o tabără internațională, în cadrul unui proiect în care asociația Go Free este parteneră.

“În urma acestui program [Satul European de Tineret] am participat la foarte multe activități, am fost implicat în schimbarea acestei comune și mă simt foarte bucuros că am cunoscut și alți oameni; am fost și în două sau trei <<tabere>> unde mi-am făcut foarte mulți prieteni care m-au ajutat să descopăr lucruri noi.” Darius Jucan (sat Mihăiești)

Atât Darius, cât și alți tineri din comună care sunt acum la liceu în Cluj, au început în acest an școlar să se alăture voluntarilor Go Free și la întâlnirile și ședințele comune de lucru care au loc în Cluj.

Cărțile vii și dreptul la poveste

Ioan Mânzat [în dreapta] și-a scris memoriile de mână, la 80 de ani, adunate acum în câteva pagini scrise la calculator, care au trecut prin mâinile celor din sală: “Scriu aceste rânduri, acum, la 80 de ani, să rămână – spre amintire – copiilor, nepoților și strănepoților mei – spre cunoașterea unei vieți trudite din anii dinainte, din timpul și de după cel de-al doilea război mondial.” La 16 ani, a fost recrutat din ordinul lui Mihai I și a lui Antonescu ca premilitar. Ce-a urmat – drumul lung stăbătut pe jos, mizeria, foametea, pierderea persoanelor dragi, sunt amintiri care încă dor, dar pe care ni le-a împărtășit însă cu mult curaj și uneori, cu lacrimi în ochi. Ioan Mânzat a fost una dintre cărțile vii care au intrat în dialog cu tinerii la întâlnirea din Berindu.

Rodica Lăpușan din Berindu a fost socăciță – altfel spus, bucătăreasă – la nunți. Ne-a povestit în seara asta cum erau tradițiile de nuntă pe vremuri și și-a adus aminte de dansu’ găinii și de câteva “ptiuituri”.

Fostul învățător, Ioan Băican, a venit cu notițele lui scrise de mână – “Cartea școlii din satul Berindu. Școală elementară de 7 ani (1959-1960)” era un titlu subliniat pe prima pagină. Pentru fiecare an, din 1959 până în 1967 și-a notat cu grijă câte clase și câți elevi a avut școala și numele celor care au predat acolo.

Despre Ginan Abraheam, o tânără cu rădăcini în Topa Mică, am aflat de curând, odată cu evenimentul de lansare a cărții sale în sat – “Caut valul care mi l-a răpit pe Don Quijotte”. Următorul eveniment de lansare va avea loc la Biblioteca Universitară din Cluj-Napoca.

Fie că este vorba de păstrarea și transmiterea unor tradiții ori povești de viață, despre crearea unui dialog între generații ori interacțiunea cu oameni care ne pot deveni modele, fiecare dintre cei prezenți a putut lua din cadrul întâlnirii ceea ce i s-a potrivit.

Le mulțumim cărților vii pentru că și-au rupt din timp să ni se alăture –
Rodica Lăpușan, Ginan Abraheam, Vasile Pop, Ioan Băican, Ioan Mânzat și învățătorului Augustin Merdan (Gusti) pentru toată munca de convingere pe care a depus-o atât cu cărțile vii, cât și cu antreprenorii locali.

“M-am bucurat să particip alături de tineri la activitățile organizate. Au fost o adevărată desfătare. Am învățat, împreună cu ei, cu tinerii, multe lucruri minunate. Sper că semințele sădite de noi vor rodi înmiit în viitor!” Augustin Merdan (sat Berindu)

De asemenea, le mulțumim tuturor celor care au contribuit ca această seară să aibă de toate: Dorina Pop – pentru sucurile naturale de la Amillaria; Remus Lăpușan – Tradițional Plus SRL – pentru dulceață, zacuscă și siropuri; Vasile Pop a Jenichii pentru cadoul de la pălincie; Eugenia Crișan pentru plăcintele La Topa (din Topa Mică); Augustin Lar pentru pâinea de la Brutăria A la Topa – produs de Sc TinuPastry SRL; doamnei Maria Rețe pentru pancove, tinerilor din Sînpaul, Mihăiești, Berindu și voluntarilor Go Free pentru mobilizare și participare și tuturor celor care au adus un strop de magie serii.

“Încet-încet se duc dintre noi oamenii unei generații care rareori au prins ocazia să-și spună poveștile și experiențele de viață. Consider că e foarte important ca proiectele pentru tineri să aibă și această componentă de a facilita întâlnirea între generații și de a învăța unul de la celălalt. Inițial e greu să pui la cale un asemenea context, și e și puțin inconfortabil, pentru că nu suntem prea obișnuiți cu asta, dar la finalul zilei te simți că ai contribuit la a da mai departe o bucățică din istorie, tradiții, și că ai mai legat un pic comunitatea prin exercițiul ăsta de a sta la o poveste.” Adriana Cozanu


“Seara de la Berindu a fost una memorabilă prin faptul că am descoperit povești de viată pe care nu le auzim în fiecare zi. A fost interesant să auzim poveștile <<bunicilor>> despre cum au trăit ei pe vremea lor. Pe parcursul acestui program am participat la schimbarea acestei comunități împreună cu tinerii din comună.” Georgiana Jucan (sat Mihăiești)

“A fost interesant să pun în oglindă evenimentul de final cu prima activitate din cadrul Satului European de Tineret. Deși numărul de participanți fizici a crescut încet, prezenta întregii comunități s-a făcut simțită din ce în ce mai mult, de la părinții care au ajuns acum să își lase cu încredere copii la activitățile organizate de voluntarii satului european de tineret, până la antreprenorii locali care ne susțin cu mare drag. Iar poveștile cărților vii au subliniat importanța unor programe precum European Youth Village, și pentru simplul fapt că aduc laolaltă generațiile din sat. Până la urmă, într-o comunitate închegată, toți suntem tineri și dornici să participăm împreună la activități faine.” Simona Militaru

Evenimentul a fost organizat în cadrul proiectului Sînpaul-Un sat pentru tineri, implementat de Go Free prin programul Corpul European de Solidaritate, în contextul programului European Youth Village / Satul European de Tineret 2019.

Text: Andra Camelia CORDOȘ, Adriana COZANU,
Darius JUCAN , Georgiana JUCAN, Simona MILITARU

Foto: Alexandra Maria SOFRONI

Leave a Reply