Şcoala Internaţională de Migraţie şi Brexit: Noi provocări ale migraţiei în perioade turbulente

Posted on October 31, 2019 by

share on facebook   

La începutul lunii octombrie, Centrul Raţiu pentru Democraţie, în colaborare cu Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației din Cluj-Napoca, a reunit peste 20 de tineri cercetători din România, Turcia, Republica Moldova şi Polonia în cadrul unei şcoli internaţionale de migraţie, găzduită în spaţiul alternativ creat în casa familiei Raţiu din Turda. Evenimentul New Challenges of Migration in Turbulent Times s-a desfăşurat pe parcursul a cinci zile şi a reprezentat un mediu de  învăţare concentrat pe două teme intens dezbătute în această perioadă: migraţie şi Brexit.

Conceptul de migraţie este definit de către Organizaţia Naţiunilor Unite ca fiind deplasarea sau mutarea unei persoane într-un stat diferit de locul de reședință obișnuit, şi, deşi pare un termen recent intrat în vocabularul nostru, fenomenul nu e nici pe departe atât de nou. Spre exemplu, pe teritoriul României, de-a lungul istoriei, s-au succedat diverse valuri de migraţie, cum ar fi cele spre SUA sau Canada de la începutul anilor 1900, precum şi cele mai recente valuri de după 2007. Prezentările din cadrul şcolii internaţionale de migraţie şi-au propus să ofere participanţilor o mai bună înţelegere a aspectelor ce însoţesc acest fenomen prin includerea în dezbatere a unor perspective combinate din abordările politice, economice, sociologice, legale și antropologice cu privire la migrație și Brexit.

Ce îl motivează pe un om să migreze? De ce are nevoie când pleacă de acasă, dar când ajunge la destinaţie? Devine migraţia o dorinţă sau este o necesitate? Ce se întâmplă cu cei rămaşi acasă? Cum se tranformă comunităţile locale atât cele din ţara de origine, cât şi cele din ţara de destinaţie? – sunt de obicei principalele întrebări ale studiilor ce vizează procesele de migraţie, iar răspunsurile pentru acestea pot contribui la îmbunătăţirea politicilor de integrare sau a proiectelor ce gestionează diverse faţete ale acestui fenomen.

Filmul Mamă ilegală, prezentat de către Remus Anghel – cercetător în cadrul  Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale şi membru al Școlii Doctorale în Științe Politice și ale Comunicării (UBB Cluj-Napoca), a dat startul discuţiilor din cadrul şcolii internaţionale privind complexitatea pe care o implică decizia de a emigra, mai ales atunci când ajungi să ai un statut illegal în ţara de destinaţie. Documentarul, filmat de către Eduard Moschitz pe parcursul a şapte ani, spune povestea a trei femei din Republica Moldova care părăsesc țara pentru a găsi de lucru în străinătate. Împinse să ia această decizie de condiţiile de sărăcie pe care le trăiau familiile lor în Republica Moldova, femeile emigrează illegal şi se angajează ca îngrijitoare de bătrâni sau menajere în Austria. Acestea, ca imigrante ilegale, devin lipsite de orice beneficii sociale, precum zile libere sau concediu medical, şi ajung în imposibilitatea de a-şi vizita familiile chiar şi pentru ani de zile. Discuţiile de mai apoi, ale participanţilor, au analizat atât situaţiile determinate de statutul de imigrant illegal, dar şi transformările din interiorul familiilor şi comunităţilor de origine ale femeilor, care ajung să se destrame aproape cu totul sau să intre şi ele în cercul migrării – susţinut de către traficanţi.

Situaţia proiectelor de migraţie, în ceea ce priveşte România, se diferenţiază în mare măsură, după 2007 – momentul aderării la Uniunea Europeană, de cea a femeilor prezentate în documentarul lui Moschitz. Însă, această stare nu este deloc una definitivă, iar condiţiile se pot modifica oricând, după cum putem bine observa în cazul Brexit-ului – care poate determina o realitate diferită pe viitor. Faptul de a deţine un statut legal de muncă sau de a nu avea nevoie de o viză pentru a lucra în ţara de destinaţie schimbă în cu totul calitatea vieţii celor emigraţi, dar şi al celor rămaşi acasă. Astfel, această libertate de mişcare şi de lucru determină o nouă dinamică în activităţile şi legăturile sociale pe care cei plecaţi le vor întreprinde. Fie că vorbim de afaceri conexe care se nasc pe marginea acestei mobilităţi, precum vânzarea de maşini second-hand importate din ţările de destinaţie sau deschiderea de mici service-uri în zonele de origine – lucrare prezentată de către Anatolie Coşciug, din partea Universităţii Lucian Blaga din Sibiu şi Centrul pentru Studiul Comparat al Migraţiei (UBB Cluj-Napoca), sau că vorbim de relaţiile sociale şi aspectele de integrare ce au un impact asupra ambelor ţări – lucrare prezentată de către Marius Matichescu, din partea Universităţii de Vest din Timişoara, acest întreg context al procesului de migraţie stă sub semnul micilor aspecte legale şi politicilor implementate de statele de origine şi de destinaţie.

Prin urmare, pe lângă faptul de a avea nevoie sau nu de o viză, ori de un permis de muncă pentru ţara de destinaţie, procesul de migraţie se află în strânsă legătură cu încă multe alte decizii din zona politicului şi a opiniei publice. Una dintre cele mai importante subiecte în studierea fenomenului de migraţie, pe lângă mobilitatea propriu-zisă sau legăturile transnaţionale, este reprezentată de partea de integrare. Ce anume face dintr-un migrant să fie mai bine integrat? Unde tragem linia între integrare şi asimilare? Momentan majoritatea politicilor şi proiectelor de integrare sunt croite după două modele dominante: cel francez şi cel american. Dacă modelul francez este orientat mai mult spre integrarea individuală şi descurajarea relaţiilor cu comunitatea de origine, cel american pune mult mai mult preţ pe rolul comunităţilor în general şi sprijină integrarea în grup, formarea de mici comunităţi de aceeaşi origine în interiorul comunităţii americane – după exemplul lucrării clasice din sociologie The Polish Peasant. Impactul acestor modele de integrare se poate sesiza cu uşurinţă, cum de altfel au analizat şi participanţii pe parcursul şcolii internaţionale, şi în structura comunităţilor de români din Spania, Franţa sau Germania, fiecare prezentând alte particularităţi în funcţie de percepţiile şi cultura de migraţie a ţărilor respective.

Strâns legată de tema migraţie, situaţia Brexit-ului, a ridicat rcent din nou o serie de întrebări atât în domeniile de studiu ale proiectelor de migraţie, cât şi în opinia publică în general, despre importanţa libertăţii de mişcare, de muncă sau despre diversele moduri de integrare şi cum anume aceste situaţii pot fi influenţate de discursul politicienilor sau manipulate în diverse direcţii prin utilizarea specifică a noilor platforme de socializare. Cercetările incluse în programul şcolii internaţionale de migraţie au prezentat pe larg şi aspecte legate de influenţa sistemului electoral asupra Brexit-ului ori a discursului populist în general, precum şi a diverselor moduri în care Uniunea Europeană a reuşit sau nu să comunice prin proiectele sale şi cu cetăţenii din zonele defavorizate ale Marii Britanii.

În final, Centrul Raţiu pentru Democraţie a îmbogăţit partea teoretică a şcolii de migraţie şi cu aspecte practice, atât prin exemplul personal al familiei Raţiu – care acum oferă comunităţii din Turda şi nu numai un context pentru promovarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, cât şi prin iniţierea participanţilor în dezbaterile academice, cu ajutorul voluntarilor de la Clubul de Debate al Centrului. Totodată, prezenţa consulului onorific al Ambasadei Marii Britanii la Cluj-Napoca, Shajjad Rizvi, a reprezentat o bună oportunitate pentru participanţi să cunoască o perspectivă personală despre Brexit şi despre impactul pe care această situaţie politcă îl va avea asupra vieţilor de zi cu zi al cetăţenilor britanici şi al celor care fie lucrează sau studiază pe teritoriul Marii Britanii, fie plănuiesc să facă asta în viitor.

Sursa foto: Centrul Raţiu pentru Democraţie

Adriana Cozanu este doctorandă în cadrul Departamentului de Științe Politice și ale Comunicarii și jurnalist comunitar în cadrul Școlii de Jurnalism Comunitar StReEt. Adriana este fellow al
Centrului pentru Studiul Comparat al Migraţiei şi a câștigat în acest an bursa Rațiu pentru Şcoala Internaţională de Migraţie şi Brexit.

Leave a Reply