European Youth Village: punem reflectoarele pe tinerii din satele românești

Posted on November 29, 2018 by Adriana Cozanu

În ultimele luni, echipa Go Free și-a reunit forțele cu membrii Asociației pentru Dezvoltare Activă din județul Bacău, Asociației Curba de Cultură din județul Prahova, cu voluntari ai Asociației pentru Dezvoltare prin Educație, Informare și Susținere din județul Maramureș, și cu tinerii și factorii de decizie din cele patru comune pilot ale programului European Youth Village: Sînpaul, Sascut, Izvoarele și Copalnic-Mănăștur. Ne-am propus împreună să punem reflectoarele pe tinerii din mediul rural, să creștem participarea tinerilor din satele românești creând un context în care tinerii să aibă oportunitatea să se dezvolte, să devină mai activi și implicați în viața comunității lor. Și pentru că țintim departe, mai vrem să dezvoltăm primele strategii de tineret pentru satele pilotate. Programul European Youth Village, finanțat prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene, vine cu o viziune nouă, urmărind să contribuie la dezvoltarea sectorului de tineret din mediul rural din România pe patru linii de acțiune: educație, voluntariat, cultură și dialog structurat, având la bază experiența organizațiilor partenere de a desfășura activități cu tinerii din mediul rural și din comunități multietnice.

Uitându-ne spre satele din România nu mai e o noutate pentru nimeni faptul că, de cele mai multe ori, singurele activități care au loc în rural se rezumă la zilele comunei, organizate o dată pe an, fără a trezi însă un interes real din partea tinerilor. Dincolo de asta, în absența unui interes constant al autorităților naționale și locale față de tinerii din mediul rural, aceștia rămân, de cele mai multe ori, invizibili pentru mulți dintre cei care locuiesc în mediul urban unde se bucură de mult mai multe resurse și oportunități. Astfel, programul European Youth Village vine în întâmpinarea nevoilor și problemelor reale ale tinerilor din zonele rurale, proiectând împreună cu aceștia un plan de activități pe care tinerii din comunele implicate și le doresc și creând un context în care autoritățile locale să vină în sprijinul tinerilor, împărțind puterea de decizie.

După mai multe luni de organizare comunitară, mobilizare locală a tinerilor și dezvoltarea unor rețele de comunicare la nivel local, pe data de 5 decembrie 2018, de Ziua Internațională a Voluntariatului, cele patru comune vor purta titlul de Sat European de Tineret. Prin viziunea sa, programul prezintă potențial de impact la nivel național și internațional, prin elaborarea mecanismelor necesare pentru implementarea programului European Youth Village și cooptarea unor parteneri strategici care să asigure sustenabilitatea programului, fiind un exemplu de bună practică în domeniul tineretului pentru comunitățile rurale.

Titlul ăsta reprezintă o mare oportunitate pentru un loc foarte mic și într-un fel obișnuit, oarecum banal, să ia inițiativă și să crească o comunitate de tineri care să aibă o voce și să poată implementa tot ce ei își doresc de fapt. (Kristina, Izvoarele)

 

European Youth Village înseamnă pentru satul meu o oportunitate ca tinerii să se implice în comunitatea noastră, să vadă că lucrurile nu merg chiar așa de okay cum cred ei; titlul ăsta înseamnă implicarea tinerilor în comuna noastră, în satul nostru. (Cosmin, Sascut)

 

Până să ajungem aici, în prag de lansare a Programului Satul European de Tineret, e bine de știut că am pornit la drum cu o serie de consultări cu tinerii din cele patru comune pentru a identifica nevoile acestora, a dezvolta harta resurselor locale și a identifica modul în care putem răspunde la provocările cu care se confruntă. A urmat apoi întâlnire comună de lucru a echipelor de implementare din fiecare comună, unde au fost dezvoltate mecanismele necesare implementării și monitorizării proiectului Național Youth Village. În august, la cea de-a doua sesiune comună de lucru, participanții au trebuit să ia în considerare toate informațiile pe care le aveau despre tinerii din satul pe care-l sprijină sau din care provin pentru a dezvolta un calendar de activități ce să reflecte nevoile reale ale tinerilor din comunitate, pornind de la cele discutate în cadrul consultărilor locale și de la problemele din zonă, de la cauzele directe și indirecte ale acestor probleme, precum și având în vedere efectele produse de acestea. Fiecare delegație, formată din tinerii și factorii de decizie din comuna respectivă, precum și din lucrătorii de tineret ai organizației coordonatoare, au dezbătut fiecare aspect în parte.

Am observat că în România rurală comunele au oarecum probleme asemănătoare, ceea ce tot mă încurajează cumva, să vezi că nu ești singur. În primul rând, că există o lipsă de infrastructură, o lipsă de dialog cu factorii de decizie, o mare limitare câteodată cu transportul, cu accesul la oportunități, activități în general reduse sau sunt doar de un anumit fel și chiar ne lipsește o diversitate. (Kristina, Izvoarele)

 

E în principiu vorba de numărul mic de voluntari care se implică, numărul redus de participanți la activități, e vorba de centrul de tineret pe care încă nu îl avem, de fondurile de care nu prea putem avea parte și așa mai departe. (Mihaela, Copalnic-Mănăștur)

 

Noi am încercat să identificăm cât mai multe probleme, totuși pentru noi acestea erau probleme minore față de problemele celorlalți și sperăm acum să le și rezolvăm. Printre probleme: numărul de voluntari care participă dar nu se implică în organizare după evenimente, unele sate nu au un centru de tineret și asta mi se pare o problemă destul de mare, sau faptul că obțin aprobări greu de la primărie sau de la autorități în general. (Robert, Izvoarele)

 

Am identificat destul de multe probleme, de la reticența de a vorbi în public și de a-și spune opinia până la abandonul școlar, dar pentru toate acestea am încercat să găsim cât mai multe rezolvări, din acele activități care ar trebui să rezolve cât de cât, direct ori indirect aceste probleme. (Simona, Sînpaul)

 

…mai sunt și niște probleme de susținere din partea familiei, adică voluntarii nu sunt neapărat susținuți, niște probleme de promovare, lumea, societatea în sine nu știe neapărat ce e voluntariatul, ce beneficii are și tot setul ăsta. (Călin, Izvoarele)

 

Pentru unii dintre tinerii care au fost implicați în întâlnirile de lucru naționale, acele zile concentrate pe dezbaterea problemelor din satele românești au însemnat și descoperirea unei noi perspective asupra situațiilor din viața lor de zi cu zi:

Am realizat că poate nici noi nu am venit cu inițiativă: uitați, dați-ne cheia, stăm noi patru ore azi la bibliotecă (ref. la situația lipsei unui program a bibliotecii din sat). (Cosmin, Copalnic-Mănăștur)

 

Am învățat să apreciez ceea ce am în Cluj. De multe ori noi acolo luăm, de exemplu un atelier de teatru, ca fiind pe o perioadă nedeterminată. Am realizat cât de mult contează aceste lucruri și cât de mult ar vrea și alții să le aibă. (Miruna, Cluj-Napoca)

 

Am învățat să consider problemele satului drept problemele mele. (Mihaela, Copalnic-Mănăștur)

 

Etapa de identificare a problemelor din comune, având în vedere fiecare pilon al proiectului National Youth Village (educație, voluntariat, cultură și dialog structurat), tinerii implicați în proiect au realizat un calendar de activități pentru 12 luni, care să răspundă la provocările tinerilor din fiecare comună. Astfel, creativitatea și gândirea realistă au fost puse la mare încercare, activitățile urmărind să reflecte nevoile tinerilor din comunitate, să fie captivante și distractive, dar și realizabile în timpul și cu resursele avute la îndemână, nu în ultimul rând reprezentând și o alternativă la setul obișnuit de evenimente din mediul rural.

A fost foarte multă treabă, adică nu o fost multe de făcut, dar a fost foarte solicitant, să găsim activități, să găsim din probleme, cauzele să fie foarte concrete, pe un singur lucru, obiectivele, cauzele secundare, efectele. A fost destul de greu să le găsim deoarece trebuia să comunicăm, să intrăm în adâncul problemei, să nu ne gândim la general. (Cosmin, Sacut)

 

Aici am învățat distrându-mă și așa pot să fac și în comuna mea, prin niște lucruri interesante pot să-i învăț pe oameni o grămadă de lucruri. (Ara, Copalnic-Mănăștur)

 

În cele din urmă, calendarul dezvoltat de fiecare comună în parte a demonstrat ingeniozitatea participanților, incluzând de la ateliere de dezvoltare personală, programe de mentorat și after school până la evenimente ca Ulița Food Festival, Fân ArtFest, Hămăceala a la Sînpaul, Poligon ATV-Off road a la Berindu, reamenajarea parcului din curtea școlii sau activități de tip Biblioteca Vie.

Nu sunt 100% sigură că o să putem să vizăm, să dăm check la toate problemele listate de noi, dar o bună parte din ele vor fi rezolvate. (Simona, Sînpaul)

 

Mi-a plăcut că am încercat să vedem lucrurile din partea pozitivă, nu numai ce nu putem să facem, pentru că suntem într-un mediu așa mai puțin plăcut să zicem. M-am bucurat că ne-am uitat din perspectiva a ceea ce putem să propunem și partea asta pozitivă de a lua inițiativă. (Kristina, Izvoarele)

 

Sunt foarte sigură că va schimba ceva în bine [ref.la program], depinde foarte mult și de tinerii din comună, dar în momentul în care o să se vadă că proiectul ăsta e serios, eu consider că o să se implice din ce în ce mai mulți tineri. (Mihaela, Copalnic-Mănăștur)

 

“Întâlnirea de la Slănic Moldova cu tinerii din cele 4 comune a reprezentat, cred eu, esenţa unui nou început. Pe lângă faptul că am recâştigat încrederea, optimismul şi motivaţia necesare, am cunoscut oameni cu adevărat responsabili și dornici să facă o schimbare, ceea ce m-a surprins într-un mod plăcut. Cu toţii am fost uniţi, chiar şi în cadrul celor mai simple activităţi din program, cum ar fi “Vânătoarea de cuvinte”. Ne-am dezvoltat abilităţi de lucru în echipă şi am creat legături strânse de prietenie care ne vor ajuta în implementarea proiectului şi comunicarea între grupuri. Doresc să mă implic cât mai mult în activităţile pe care le vom organiza și sunt sigură că voi învăţa multe lucruri noi, pe care să pot să le dau mai departe satului în care am copilărit, şi nu numai, în speranţa că mă voi întoarce #cudrag la el. Cele şapte zile petrecute la Slănic Moldova mi-au lărgit orizonturile, am învăţat să apreciez satul românesc şi să mă implic mai mult în viaţa lui, să discut mai mult cu oamenii de acolo. La întoarcere mi-am pus în bagaj mai multe idei, viziune şi dorinţe ale tinerilor din spaţiul rural, alături de entuziasmul de a-i revedea! (Miruna, Cluj-Napoca/Sînpaul)

 

Dincolo de identificarea problemelor comunelor și dezvoltarea unui calendar de activități, era important ca participanții implicați în proiect să înțeleagă mai multe despre tinerii și situațiile dificile pe care s-ar putea să le întâmpine pe parcursul proiectului. Astfel, facilitatorii întâlnirii, Andra Camelia Cordoș (Go Free) împreună cu Victor-Cătălin Toma (ADA), i-au provocat printr-un joc de roluri pe participanți să se pună în papucii celor pe care s-ar putea să-i întâlnească în anul care urmează, și să reflecteze asupra piedicilor și oportunităților pe care aceștia le pot întâmpina în viața de zi cu zi.

La început am avut o muzică dramatică și a trebuit să ne mișcăm prin spațiu, iar Victor ne-a dat tot felul de subiecte și lucruri la care să ne gândim, lucrurile astea ne-au afectat cumva emoțional plăcut sau neplăcut și s-a format o oarecare tulburare la fel plăcută sau neplăcută. Eu m-am simțit bine per total în timpul exercițiului pentru că lumea a fost foarte deschisă să interacționeze, chestie care m-a surprins plăcut, plus tot ce zicea Victor, a zis un singur subiect să zicem pe partea asta negativă, să ne gândim la chestii care ne întristează, restul lucrurilor au fost pentru mine amintiri plăcute, adică prima zi la școală, cadoul de Crăciun. Apoi am mers pe terenul de fotbal, am primit un rol și am avut întrebări și a trebuit să răspundem cu da [făcând un pas în față] sau nu [stând pe loc], în funcție de întrebarea respectivă, chestie care m-a pus foarte mult pe gânduri, și în momentul ăla am fost foarte curios să aflu rolurile celorlalți. Eu am fost profesor, spre exemplu, și mi s-a părut interesant să intru în pielea și perspectiva unui profesor. Mi se pare că ne-a dezvoltat jocul ăsta foarte mult pentru că am trecut cumva de niște bariere, bariere de care noi nici nu știam și a fost interesant să văd așa peste chestiile astea. (Călin, Izvoarele)

 

În zilele intense de lucru, participanții au putut să afle mai multe de la facilitatori și despre aspecte legate de mobilizarea tinerilor din comunitate, motivarea și păstrarea voluntarilor, precum și despre metode și instrumente de promovare și evaluare ale activităților propuse, cât și despre oportunitățile de finanțare și activare a tinerilor oferite prin diverse programe ale Consiliului European sau de către alte instituții naționale și internaționale.

Și pentru că a mai rămas puțin până la momentul lansării oficiale a Programului European Youth Village și preluarea titlului de Sat European de Tineret, lăsăm aici și câteva gânduri din partea tinerilor care au ținut pasul cu noi în ultimele luni, despre ce-i motivează să meargă mai departe, și cu invitația de a vă alătura comunității European Youth Village pe Facebook și, bineînțeles, la activitățile planificate pe data de 5 decembrie (vezi programul în descrierea evenimentului de Facebook aici) și nu numai.

Mă motivează să merg mai departe faptul că eu chiar trebuie să schimb ceva, simt asta, trebuie să schimb ceva în comunitatea mea. Prin schimbare mă refer să nu mai fie aceeași monotonie an de an, să fie ceva mai diferit, mult mai diferit decât ce era anul trecut. (Cosmin, Sascut)

 

Cel mai mult m-au motivat chiar proprii mei colegi, să văd că până la urmă chiar și pentru ei e un exercițiu care îi pregătește pentru următoarele etape din viață și să văd că cresc sub ochii mei, ca să spun așa. (Simona, Sînpaul)

 

Dacă am identificat părțile astea din societate, e o oarecare motivație să le schimbi sau nu neapărat să le schimbi, că nu poți să schimbi totul, dar poți să ajuți și chestia asta mi se pare importantă, să ajut cu posibilitățile pe care le avem. (Călin, Izvoarele)

 

Sunt mult mai implicată, ar putea și restul oamenilor din comună să fie la fel de implicați și să fie mai uniți, eu consider că noi am fost ca o familie și fiecare comună ar trebui să fie la fel, să se susțină una pe alta. (Ara, Copalnic-Mănăștur)

 

Mă motivează echipa cu care am lucrat, mă motivează echipa care a propus proiectul pentru că cred că se descurcă foarte bine pe toate nivelurile, mai ales cu promovarea și cu motivația, cu cunoștințele pe care le au în domeniul de educație civică. (Kristina, Izvoarele)

 

Pe final, vă mai spunem că zilele trecute i-am întrebat pe tinerii din Satul European de Tineret ce înseamnă programul acesta pentru ei, care sunt amintirile bune care-i leagă de această inițiativă și un gând de mai bine pentru tinerii din satele românești:

“Personal, văd Satul European de tineret ca o punte între mediul urban și cel rural, care va aduce oportunități din urban în rural, un refresh dat lucrurilor ce păreau învechite și depășite. Satul European de tineret va fi o renaștere a satului, ce va împleti viziuni moderne cu aspecte ale realității actuale de la sat, redefinind astfel conceptul de viață la sat. Îmi doresc ca prin acest proiect tinerii să capete motivația și puterea de a face diferența în propriile sate. Îmi doresc ca tinerii din satele românești să nu mai fie la fel de legați de mediul urban pentru a se putea bucura de oportunități de dezvoltare.” (Alexandra, Sascut)

 

“Programul Satul European de Tineret a dat startul unei noi oportunități cu privire la implicarea mea mai aprofundată în dezvoltarea satului din toate punctele de vedere și atragerea tinerilor în noi activități și evenimente. Cea mai faină amintire legată de proiect e reprezentată de prezența mea la Slănic Moldova și cunoașterea unor oameni minunați care m-au învățat multe lucruri benefice pentru mine în viitor, fiecare fiind unici și formând un tot unitar. Atât pentru tinerii din satul meu cât și pentru ceilalți îmi doresc ca prin acest proiect să ajungem cât mai sus cu realizările noastre și să dăm tot ce e mai bun din noi pentru a face o schimbare. Nimic nu e imposibil, trebuie doar încredere! Îmi doresc ca tinerii să realizeze că schimbarea stă în noi și că de la ceva mic se poate ajunge la ceva mare, complex, și de o enormă satisfacție. Mulțumesc celor care fac ca acest proiect să existe și multe îmbrățișări tinerilor din celelalte sate.” (Mihaela, Copalnic-Mănăștur)

 

“Pentru mine programul Satul European de Tineret reprezintă o modalitate bună de a promova viața din mediu rural și de a crea noi posibilități în viața tinerilor care nu au aceleași oportunități ca persoanele din mediu urban. În cazul meu programul Satului European de Tineret reprezintă o rampă de lansare în mediul voluntariatului. Cea mai faină amintire care mă leagă de Satul European de Tineret este participarea mea la întâlnirea de la Slănic Moldova și cunoașterea unor oameni foarte frumoși care au avut multe cunoștințe și care au fost foarte deschiși, astfel am avut ce să învăț de la ei. Pentru tinerii din Satul European de Tineret îmi doresc să poată să își dezvolte toate planurile făcute pentru mediul unde locuiesc și creșterea lor ca asociație. Îmi doresc ca tinerii să aibă mai multă încredere în ei și să realizeze că dacă vor să schimbe ceva doar ei pot să facă asta! Da, și tu poți să faci tot ce ți-ai propus!” (Rareș, Copalnic-Mănăștur).

 

Adriana COZANU este jurnalist comunitar în cadrul proiectului “Școala de Jurnalism Comunitar StReEt” realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program dezvoltat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în parteneriat cu Romanian-American Foundation, sprijinit de Enel România, Raiffeisen Bank și Ursus Breweries. StReEt va fi implementat în perioada aprilie 2018 – aprilie 2019 de către Go Free – Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile și partenerii.

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a programului Fondul pentru Inovare Civică sau a partenerilor.