La Terenuri Mănăștur: inaugurare pe pârâu
Posted on June 13, 2018 by Eva-Viorela Sfârlea

În weekend-ul 9-10 iunie, pe pârâul din zona străzii Bucegi a fost ceva mai multă mișcare decât de obicei: peste firul de apă a fost inaugurat un podeț și odată cu el, posibilități noi de interacțiune. Amenajările au statut temporar, sunt testări și demonstrații în același timp. Concentrează eforturi și viziune într-o singură zi, și arată că se poate trăi și altfel decât grăbit în drumul către stația de autobuz, abia salutându-ți vecinii și întorcându-te acasă la copiii cu cheia în ușă.
Spațiile comune au fost amenajate de către studenți ai Facultății de Arhitectură și Urbanism și USAMV împreună cu locuitori din zona străzii Bucegi – pârâul Calvaria, atelierele fiind facilitate de Păunița Boancă, Sonia Borș, Laura Panait și Silviu Medeșan. Pe lângă construcția structurii de lemn peste pârâu, a fost creată și o zonă de picnic pe malul acestuia, toate într-o singură zi.
Duminica a fost zi de odihnă și de sărbătoare: de la ora 16, a fost inaugurat în mod oficial „podulețul” de către copiii din zonă, iar panglica mov a devenit bandană de luptă cu pistoale cu apă.
Dincolo, la umbră, două bunici stau de vorbă pe o banchetă din paleți colorați, în timp ce nepoții lor se joacă sub coordonarea mămicilor implicate în proiect. Am surprins, prin ochii lor, câteva impresii despre inițiativă:
- Un loc de schimbat o vorbă
Deși păreau familiare, îmi spun că abia s-au cunoscut, iar una dintre ele aduce în discuție, cu simplitate, cât de mult contează să existe un loc ca acesta, unde să poată să schimbe o vorbă în timp ce copiii se joacă. Fac cunoștință cu doamna L. Numele și-l rostește cu o privire lungă, mândră și smerită în același timp, un nume mai mult gest decât cuvânt, ca și cum ar spune „nu asta contează”.
Vorbim apoi și de părinți plecați la muncă în străinătate, despre hotărârea unei generații de a-și căuta o viață mai bună, oglindită de dorința celei următoare de a rămâne în țară, după doar câteva vacanțe. Nepotului îi place mult aici, bunica îmi spune că are noroc cu supermarket-urile că au și produse internaționale, cu care era obișnuit dincolo cel mic. Sunt lumi care se întrepătrund firesc, pentru că sunt trăite. Ca și această mică lume de pe pârâu, pe care atât copiii cât și cei mari pot să o încorporeze în scenariile lor proprii, ale „spațiului social trăit” (Henri Lefebvre).
- Jocuri vechi, generații noi
Intervenția e foarte apreciată pentru felul în care schimbă cu totul dinamica interacțiunilor dintre copii. Atunci când se creează un context de acest tip, descoperă activități mai interesante, „în loc să se bată în fața blocului”. De fapt, copiii nu prea mai stau afară și nici nu mai cunosc jocurile. Duminică, de-a lungul malului, s-au reînscenat jocurile simple ale copilăriei – tații, aflați în trecere cu copiii, au agățat plasele de cumpărături pe gard ca să le arate cum se sare șotronul.
- Zis și făcut!
Spațiul nu a fost amenajat la voia întâmplării sau a cuiva anume, ci a fost precedat de o cercetare sociologică privind nevoile cartierului. Astfel, localnicii au cerut să se faciliteze trecerea de pe un mal pe altul pe aici existând deja o cărare, luată ca reper în intervenție. Alte nevoi exprimate de aceștia au fost: realizarea unei piste de alergat și pentru bicicliști, mese și spații verzi cu facilități de recreere. Cu toate că este unul dintre puținele spații verzi din zonă, conform sondajului preliminar 45% petreceau foarte puțin sau deloc din timpul lor în apropierea pârâului, în lipsa unor amenajări primitoare.
- „Vă deranjează dacă vă ajutăm și noi?”
Locuitorii cartierului au fost invitaţi să participe la construirea mobilierului urban pentru zona Pârâului Calvaria. Gabriela Rus, mămică și voluntară în cadrul Asociaței „Firul Ariadnei” povestește cum sâmbătă, la confecționarea ghirlandelor de sărbătoare au luat parte, spontan, mămici care erau în trecere și s-au oferit să ajute, văzând ce se întâmplă.
- Trăinicie și sustenabilitate: „E mai bine decât la McDonalds”
Felul în care acest spațiu va fi folosit în continuare este promițător: „Venim aici, aducem mâncare de acasă în fiecare săptămână!”, „E mai bine decât la McDonalds”, precizează una dintre bunici.
„Construcția nu este doar un pod, nu e o piesă de muzeu, ci un pretext pentru relaxare și interacțiune. Nu activează doar un spațiu, ci și relațiile interumane”, explică Gabriel Sevan, student al Fac. de Arhitectură și Urbanism și voluntar la realizarea acestuia. Această viziune a stat la baza proiectelor anterioare de „La Terenuri Mănăștur”, în sensul utilizării creative a spațiului public, a conștientizării de către cetățeni a posibilității de inovare și participare.
Unele persoane vârstnice din zonă au reacționat negativ la inițiativa din acest weekend de a anima malul pârâului, dar până la urmă a trăi într-o comunitate, la oraș, înseamnă și adaptare, crede Gabriela Barbu, fondatoare a Asociației „Firul Ariadnei”, ea însăși mănăștureancă.
Cum creezi o comunitate în cel mai mare cartier al Clujului
Cu o populație de aproximativ 160.000 de locuitori, cartierul Mănăștur este cel mai mare cartier din oraș și printre cele mai mari din țară. Construcția noul cartier muncitoresc de blocuri a început după 1965, pentru a deservi platforma industrială din zonă.
Astăzi, la închegarea comunității mănășturene contribuie Grupul de Inițiativă pentru Mănăștur, prin La Terenuri – Spațiu Comun în Mănăștur, Buletin de Mănăștur – primul ziar tipărit al cartierului, Asociația Firul Ariadnei. În cadrul Zilelor Mănășturului, alături de membrii și voluntarii Asociației Firul Ariadnei au avut loc ateliere de grafică, desen, croșetat din materiale reciclate, precum și lecturi la biblioteca mobilă. Alte proiecte ale Asociației sunt „Ziua Croșetatului la Cluj”, în septembrie și „Traista cu povești” – unul dintre puținele evenimente culturale (și nu pur recreaționale) pentru copiii din Cluj. Gabriela e întrebată adesea dacă mai sunt interesați de povești: „Până vin în sală nu îi interesează, dar după, îi prindem.” Și nu doar pe cei mici.
„Pârâul nostru de LaTerenuri” e unul din cele două proiecte finanţate de Centrul Cultural Clujean prin Fondul pentru Inovare Culturală (FIC). Primul a fost Verde pe Canalul Morii – după demontarea podului și mobilierului temporar de lângă Parcul Farmec, vor urma noi consultări cu locatarii pentru amenajarea zonei învecinate cursului de apă.
„După perioada de testare, decidem împreună dacă permanentizăm schimbările propuse și dacă le putem implementa și în alte locuri din oraș”, afirmă cei de la FIC. Scopul este de implicare a locuitorilor în a propune idei de amenajare a zonelor care nu sunt utilizate la întregul lor potenţial.
Eva-Viorela SFÂRLEA, colaborator al redacției Go Free