[Go Free 2017-2019] The Long Way To Europe

Posted on January 19, 2018 by

share on facebook   

În noiembrie 2017 m-am alăturat unui grup de reprezentanți ai societății civile din 10 țări de pe continentul TLWEeuropean (Cehia, Cipru, Croația, Franța, Italia, Lituania, Polonia, Serbia, Portugalia și, desigur România), pentru a ne cunoaște și a pune bazele colaborării nostre în contextul proiectului numit „The Long Way to Europe”, în cadrul căruia Go Free-Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile este partener. Proiectul este co-finanțat de către Uniunea Europeană, prin programul „Europa pentru Cetățeni”. Întâlnirea pregătitoare a proiectului a avut loc în sudul Italiei în orașul numit Santa Maria di Leuca.

Scopul celor 5 întâlniri internaționale și al campaniilor de la nivel național care se vor desfășura în perioada noiembrie 2017 – ianuarie 2019 este înțelegerea contextului European la 60 de ani de la înființarea Uniunii Europene, fiind totodată o invitație la o discuție deschisă privind abordarea diferențelor culturale, cunoașterea istorie și comemorarea Holocaustului dintr-o perspectivă umană, având în centru povestea lui Zivi Miller, dar și promovarea dialogului și a valorilor europene și drepturilor omului în contextul valului de ură care cuprinde țările din Europa.

Următoarea întâlnire internațională va avea loc la Cluj-Napoca, la finalul lunii februarie 2018 și va fi organizată de Asociația Go Free în parteneriat cu Primăria din Tiggiano, Italia, cu suportul organizațiilor și persoanelor resursă care pot contribui la crearea unui context de învățare pentru tinerii din cele 10 țări, oferindu-le totodată ocazia să cunoască realitățile societății românești din perspectiva respectului pentru diversitate și anti-discriminare.

small storiesPovestea pictorului român Zivi Miller, de origine evreiască, a cărui familie a fost ucisă la Auschwitz aduce în discuție subiecte de conversație internațională chiar și astăzi, iar evenimentele tragice din vremea celui de-al doilea război mondial ne aduc astăzi împreună din dorința de comuniune și respect reciproc. Comemorând întâmplările devastatoare din perioada Holocaustului, scopul proiectului este acela de a acționa în favoarea toleranței, înțelegerii și a dialogului intercultural. Pentru a face asta este nevoie să înțelegem îndeaproape drumul parcurs de pictorul român cât și contextul istoric al statelor în care a locuit voit și nevoit Zivi Miller: România; Polonia; Italia și Cipru. Astfel, în cadrul următoarelor 4 întâlniri vom căuta să reflectăm și să învățăm câteva lecții pe care istoria ni le oferă. La nivel național/local, atât Go Free cât și celelalte organizații nonguvernamentale vor organiza 3 evenimente locale nonformale pentru a adresa probleme europene cotidiane, a provoca dialogul, a împărtăși opinii cu alți cetățeni europeni în spații publice. În România anului 2018 luptăm împotriva discriminării și rasismului față de comunitățile defavorizate și/sau vulnerabile; în Polonia vom aborda subiecte referitoare la crime împotriva umanității și drepturile omului; Italia ne va învăța ce înseamnă incluziunea migranților și dialogul intercultural, iar în Cipru vom reflecta asupra libertății de mișcare în spațiul european și modalități de construire a păcii.

Educația non-formală se dovedește a fi o modalitate potrivită prin care tinerii pot împărtăși idei și opinii din 26803412_2039396942743342_1849534298_ncontexte culturale diferite. Însă care ar fi cea mai potrivită metodă prin care cetățenii europeni să se simtă liberi să își exprime punctul de vedere, lipsiți de complexe sau temeri privind potențiale repercursiuni? Educația globală în stradă este o manifestație care încurajează libera exprimare dincolo de obstacole și creează spații democratice în care cetățenii pot participa. „Au trecut 60 de ani de la înființarea Uniunii Europene. Ce părere ai despre Uniunea Europeană, astăzi?” sau „Când te-ai simțit diferit?”. Acestea sunt exemple de întrebări care pot fi adresate într-un loc public, stimulând astfel trecătorii să găsească un răspuns. Ideile prezentate sau notate de către oameni sunt de obicei transcrise într-un format mai concis, notate pe pancarte și afișate lângă întrebare. În acest fel cetățenii pot înțelege perspective diferite de ale lor sau similare, pot observa ce înseamnă pentru ei un concept sau altul, provocând astfel la un dialog intercultural deschis în spațiul democratic.

În cadrul întâlnirii din noiembrie am găsit și câteva răspunsuri la prima întrebare de mai sus. Iată cuvintele lui Andronicos (59 ani, Cipru): „Uniunea Europeană este bună pentru țări puternice, nu pentru noi. Noi nu ne simțim în siguranță în UE și nu am văzut ceva bun din participarea noastră în Uniune. UE a făcut totul mai scump. Mi-ar plăcea să văd Europa exercitând mai mult control față de guvernele statelor mici.” Ivan (26 ani, UK) spune că : „Uniunea Europeană pare sa fie un efort de unificare care este destinat colapsului datorită actelor egoiste din partea diferitelor națiuni. Credința în îmbunătățire fără ajutor din partea țărilor vecine este tocmai motivul pentru care UE va cădea într-un final.” Iar Kazimieras (23 ani, Lituania) consideră următoarele: „Uniunea Europeană trebuie să fie mai sensibilă și strictă față de probleme istorice, față de refugiați, și nu să ia orice lucru oricum, să încerce să reducă diferențele dintre membrii comunității Europene”.

Într-adevăr este nevoie de o cale mai scurtă către o Europa mai deschisă, însă istoria, religia, limba și o mulțime de tradiții și obiceiuri par să ne pună piedici atunci când vorbim de conviețuire pașnică. Ne bucurăm momentan de libertate de mișcare, gândire și exprimare liberă, dar nu realizăm de multe ori că suntem în fața acelorași diferențe care, datorită ignoranței ori nepăsării, au dus în trecut la nenumărate conflicte și tragedii, în care drepturile omului au fost călcate în picioare. Deși mulți dintre noi apreciem diversitatea și afirmăm că înțelegem că fiecare dintre noi este unic, uităm adesea să privim cu umanitate persoana din fața noastră ca ceea ce este, un alt om dornic să ne transmită ideile și gândurile sale prin prisma percepțiilor și experiențelor proprii.

 

Leave a Reply