Rețeaua europeană pentru non-violență și dialog ENND: bune practici de combatere și prevenire a discursului de extremă dreapta
Posted on December 14, 2017 by Adriana Cozanu

Practicieni în drepturile omului și combaterea discursului instigator la ură din 8 țări, reprezentând organizații din Europa Centrală și de Est, s-au întâlnit pentru 2 zile, în perioada 6-7 decembrie, la Berlin, în cadrul evenimentului Prevenirea extremismului de dreapta și a urii de grup – schimb de bune practici dintre Germania, Europa Centrală și de Est. Evenimentul face parte dintr-o serie de întâlniri inițiate de organizația PDCS, din Slovacia, o organizație cu o lungă experiență în facilitarea și asigurarea de servicii de consultanță în domenii precum dialog social, participare civică sau mediere de conflict, fiind organizat în colaborare cu Cultures Interactive e.V., o organizație din Germania. Atelierele s-au desfășurat la Sharehaus Refugio, un centru comunitar model în ceea ce privește colaborarea dintre refugiați și non-refugiați. Spațiul se extinde pe mai multe etaje cuprinzând inclusiv o cafenea-restaurant și este gestionat în principal de refugiați, oferind un loc de întâlnire pentru oamenii din comunitate, precum și resurse de a învăța limba germană sau de a împărtăși diferite cunoștințe între cei ce trec pragul centrului.
PDCS și-a propus de data aceasta să pună bazele unei Rețele Europene de Non-violență și Dialog (ENND), ce să ofere organizațiilor din Europa Centrală și de Est o platformă accesibilă pentru resurse, creare de legături cu alte organizații din domeniu și schimburi de practici cu acestea. Nevoia unei asemenea rețele vine din sesizarea unui nivel din ce în ce mai crescut al popularității partidelor de extremă dreapta și ale discursurilor centrate pe ura împotriva grupurilor vulnerabile din societate, care poate escalada, așa cum ne-a arătat și istoria, ură care, dacă nu este combătută, ar putea să ne pună în fața unor noi atrocități.
În spațiul european actual putem întâlni de la partide de extremă dreapta foarte bine conturate, precum Jobbik (Ungaria), AFD (Germania) sau PIS (Polonia), până la discursuri cu totul centrate pe ură ce se regăsesc, în schimb, chiar și în comunicatele partidelor mari aflate la guvernare. Cele mai multe țări europene au un cadru legal de condamnare și sancționare a comportamentului și discursului care instigă la ură (rasism, homofobie, etc) însă le lipsește aproape în totalitate punerea în aplicare a acestor măsuri. Dacă în țările scandinave statul și ONG-urile se află de aceeași parte a baricadei și conștientizează că este nevoie de încredere reciprocă și colaborare pentru combaterea acestui fenomen al discursului de extremă dreapta, ce are puterea să pună în pericol întreaga societate, în Europa Centrală și de Est cei doi actori esențiali ai democrației par a se afla într-o opoziție din ce în ce mai adâncă. Atât în Polonia sau Ungaria, cât și în Slovacia sau România vedem o mișcare de opunere din ce în ce mai agresivă a statului față de ONG-uri și o polarizare a societății în baza acestui discurs.
Societatea în care trăim evită dialogul și confruntarea, deși ambele sunt esențiale pentru depășirea stadiului în care ne aflăm. Astfel, rețeaua își propune să colecteze și să împărtășească practici directe de intervenție non-violentă, ce aduc la aceeași masă diverse grupuri. Atelierele din cadrul evenimentului de la Berlin s-au concentrat pe dezbaterea metodelor prin care s-ar putea contrabalansa situația actuală din spațiul central și est european. Spre exemplu, practicienii din Polonia au arătat participanților cât de importantă e facilitarea de activități axate pe combaterea discursului instigator la ură, pentru categoriile de oameni care deși nu se află în mediul ONG, totuși pot determina în mare măsură atitudinile tinerilor. Astfel, aceștia au gândit un set de activități pentru conștientizarea profesorilor cu privire la anumite valori esențiale atunci când vorbim de combaterea influenței discursului de extremă dreapta. Un alt exemplu de bune practici a venit din Slovacia, unde organizațiile s-au gândit că dacă acțiunile extremiste se nasc de cele mai multe ori în cadrul galeriilor de fotbal (observând comportamentul membrilor într-un studiu), atunci este nevoie ca oamenii să în
tâlnească în incinta stadioanelor sau în apropierea acestora un spațiu care să le ofere resurse și activități axate pe conștientizarea și combaterea pericolului reprezentat de discursurile extremiste.
Următoarea întâlnire a rețelei va avea loc între 25-26 ianuarie la Budapesta, iar activitățile se vor concentra pe efectele segregării copiilor romi în domeniul educațional, precum și pe împărtășirea de bune practici ce au puterea de a schimba situațiile actuale în ceea ce privește prevenirea și combaterea acestui fenomen.