Comunitatea clujeană crește consumatori responsabili – interviu cu Diana Călin

Posted on July 13, 2017 by

share on facebook   

Interviu cu Diana CĂLIN realizat de Iulia ROȘCA-DROMERESCHI

M-am întâlnit cu Diana Călin într-o dimineață frumoasă, care nu-mi spunea nimic deosebit. Am pornit cu gândul căeainvatasarepare_fb_1 voi profita la maxim de jumătatea de oră planificată să aflu tot ce se poate despre Repair Cafe – două ore mai târziu, parcă ne cunoșteam de-o viață, și deja ne găsisem nu doar idei și cunoștințe, ci și proiecte comune.

Am aflat despre Diana că este inginer de mediu, iar în Repair Cafe Cluj se ocupă de coordonarea evenimentelor și de comunicare. Pe scurt, ajută „oamenii frumoși” să se conecteze. Vorbește cu drag despre Adela și Dan Fofiu-Sânpetrean, fondatorii Casei de Cultură Permanentă Cluj, dar și despre Societatea pentru Consum Responsabil, pe care a fondat-o în 2011, împreună cu prietenele sale. Ideea de consum responsabil apare frecvent în declarațiile sale, iar legătura dintre aceasta și conectarea cu o echipă deosebită sunt și motoarele care o aduc pe Diana la Cluj de fiecare dată când este nevoie de ea în cadrul  Repair Cafe. Diana locuieşte în Aiud, oraşul său natal, de care se simte foarte atașată și în dezvoltarea căruia se implică direct.

Repair Cafe Cluj este un proiect al Asociației Cercul Social, care își propune să dezvolte proiecte de economie circulară, despre care Diana menționează că se opune modelului actual de economie liniară, atât în ceea ce privește reducerea risipei în gestionarea resurselor materiale disponibile în orașul nostru, cât și în dezvoltarea de modele economice noi, care să permită cât mai multor concetățeni accesul la tehnologii inovative de producție materială și socială. Evenimentele legate de reparații au caracter bilunar și sunt tematice.

„Ca omenire, am ajuns să consumăm atât de mult și de inconștient, încât depășim cu mult ritmul natural de regenerare al naturii. Practic, consumăm cu împrumut de la generațiile următoare.”

Go Free: Cum explici ideea de consum responsabil, promovată și de proiectele Repair Cafe?

Diana Călin: Este un subiect sensibil și provocator, pentru că trebuie să conștientizezi, la nivel personal, ce este dorință și moft, față de ce ai cu adevărat nevoie. Există soluții pentru oricine, iar eu cred că schimbarea ar trebui făcută natural, cu pasiune și compasiune, și fără a crea suferință, în cuvintele lui Eugenio Mollini.

GF: Atunci, Repair Cafe răspunde perfect nevoii tale de a educa societatea cu privire la consumul responsabil.

dianacalin_sursapersDC: Repair Cafe creează încă un cadru prin care se poate materializa consumul responsabil, și vine în întâmpinarea unei nevoi inconștiente a societății, obișnuite să cumpere totul. Totodată, este și un loc unde se conectează oameni minunați, pricepuți, care știu să repare. Ca întotdeauna, este vorba despre soluție și despre oamenii care o implementează.

GF: Practic, Repair Cafe se definește ca un spațiu la care oamenii pot apela când au nevoie de soluții pentru problemele lor.

DC: Conceptul a apărut în 2009, în Olanda, iar în prezent există în lume peste 1200. Rolul acestor cafe-uri este de a reuni comunitatea și de a repara obiectele stricate, de către voluntari. Astfel, nu doar că se prelungește viața obiectelor, ci se facilitează și interacțiunea în comunitate, unde au loc, astfel, și schimburi de experiență. În unele locuri, există Repair Cafe-uri chiar în cafenele, dar sunt și dintre cele care dețin un spațiu fizic de reparații, sau care organizează evenimente cu o anumită frecvență.

GF: Iar dacă e să ne întoarcem la Cluj…

DC: La Cluj, Repair Cafe a fost înființat în 2015, printr-o finanțare din partea Primăriei Cluj-Napoca „Orașul vizibil”. Proiectul-pilot s-a desfășurat la Cinematograful Mărăști și s-a bucurat de mare succes, iar fondatorii au decis să îl extindă.

GF: Povestește-mi despre câteva evenimente despre care crezi că au fost de impact și care ar putea fi continuate în comunitate.

DC: Pe 6 aprilie am avut un eveniment numit „Ea învață să repare”, prin care ne-am dorit ca și femeile să învețe cum să repare. Considerăm că și femeile pot repara, deși adesea spun că apelează la bărbații din viața lor pentru a se ocupa de acest aspect. Pe 22 aprilie va fi un eveniment în care vom învăța părinții și copiii să repare jucării, în Florești.

GF: Acestea sunt evenimentele recurente de la Repair Cafe?

DC: Întocmai. Există multe altele ca ele, de exemplu atelierul de reparat bijuterii, pe care l-am coordonat în luna martie, dar și cele de reparații pentru biciclete – următorul va avea loc în luna mai. Pot spune, însă, dacă vorbim despre impact și continuitate, că anul 2016 a fost unul dintre cele mai „bogate” de până acum.

GF: Ce s-a întâmplat în 2016?

DC: În primul rând, în septembrie a avut loc festivalul EcoTradiții, în Parcul Armătura. A fost un festival de cartier, în cadrul căruia am construit tradiții ecologice și comunitare. A cuprins în jur de 20 de activități în trei zile, cu rezultate fantastice, așa că anul acesta va deveni festival itinerant, desfășurat în patru locații.

GF: Ce fel de activități va cuprinde?

DC: De toate pentru toți, de la reparații la plimbări cu cargo bike-ul, la gătit în comunitate, ateliere pentru copii, în fine, cam tot ce poate implica toate categoriile comunitare.

GF: De ce Parcul Armătura?

DC: Ideea a fost de a revitaliza spații nefolosite, de cartier, destinat în special oamenilor locului. De exemplu, anul acesta va fi în Parcul Feroviarilor. Noi lansăm, de altfel, un apel în fiecare cartier, pentru ca lumea să vină și să propună propriile activităţi, spre exemplu să le citească povești copiilor sau să povestească despre cum și-a plantat ceapă în spatele blocului.

„Pentru o viață sănătoasă, ar trebui să ne dezvățăm de stilul rapid de viață cu care ne-am obișnuit și de consumul iresponsabil, care ne dăunează, și să ne reapropiem mai mult de obiceiurile vechi.”

DC: În octombrie și noiembrie 2016 am avut două evenimente internaționale: Săptămâna Internațională a Repair Cafe-urilor și Săptămâna Europeană pentru reducerea risipei. Comunitatea locală și-a unit forțele cu voluntari internaționali, iar în fiecare zi au avut loc activități legate de consum responsabil. La finalul fiecărui eveniment săptămânal, am încheiat cu o cină comunitară organizată în cooperare cu Food Waste Combat.

GF: Cum au funcționat aceste cine comunitare?

DC: Am salvat alimente de la piață, care, altfel, s-ar fi aruncat, iar la a doua ediție am cumpărat și alimente de la producători locali din regiune, fiindcă în noiembrie nu prea mai găseam mare lucru nici la piață. Cu furculița și cu farfuria putem schimba multe în lume. Cele două cine comunitare au fost organizate la Fabrica de Pensule, iar la fiecare au participat în jur de 80 de persoane. Tot pentru a preveni risipa alimentară, Repair Cafe a propus o soluție și la Street Food Festival, unde a montat două pubele, una destinată resturilor animale, iar cealaltă, resturilor vegetale. Resturile animale au fost folosite pentru a hrăni câini, iar resturile vegetale, pentru compost.

GF: Aveți și inițiative noi pentru anul 2017, despre care simți că ai dori să ne vorbești?

DC: Da, avem! Pentru Cluj, noi ne-am dori să avem eco-parcuri în cartiere, unde oamenii să poată duce obiectele ca să fie reparate, sau, dacă nu mai există soluții, să fie reciclate. Noi ne ocupăm și de colectarea materialelor reciclabile și reutilizabile, și în prezent avem două centre, în Zorilor și în Mărăști. Acolo, există persoane responsabile care încearcă să cunoască lumea, să se integreze în comunitate, pentru a putea acționa în viitor.

GF: Care este reacția oamenilor în cartiere?

DC: Oamenii sunt foarte frustrați de felul în care se colectează și se transportă reciclabilele de către firmele de salubritate (noi nu le numim „deșeuri”, ci le considerăm resurse). Mulți își spun că nu are sens să mai selecteze, însă noi le garantăm că tot ce nu putem repara vom transporta, în colaborare cu o firmă din Cluj, acolo unde trebuie să ajungă, la reciclatori.

GF: Se creează deci o legătură directă cu comunitatea, care este implicată în întregul proces.

DC: Exact. Ne-ar plăcea să fie o inițiativă promovată în fiecare cartier, însă, în prezent, nu avem un proiect concret în acest sens. Noi credem că propunerile ar trebui să vină și din partea comunității, la firul ierbii, nu neapărat din partea autorităților.

GF: Mi-ai povestit atât de multe despre proiectele voastre prezente și viitoare. Care crezi tu că este cel mai atractiv pentru comunitate, dintre cele aflate în plan?

DC: Haide să-ți povestesc despre mall-ul alternativ. Acesta ar fi un spațiu care să funcționeze ca alternativă comercială cu produse exclusiv locale, dar și educațional, de creație, cu ateliere de reparații, de meșteșugărit – spațiu care să inspire un alt stil de viață atât clujenilor, cât și turiștilor. Dacă dorești să cumperi o pereche de botoșei tricotați de buni Veta sau alte obiecte handmade, aceasta ar fi soluția.

GF: În cadrul acestui spațiu, ați considera binevenite și produsele minorităților sau migranților care locuiesc în Cluj sau împrejurimi?

DC: Ar fi absolut minunat! Ne dorim să dezvoltăm un model de economie circulară, însă creatorii sunt bineveniți, fiindcă ne-am gândit să facilităm și organizarea unor târguri care să găzduiască și manufacturieri din alte locuri.

I-am povestit Dianei despre proiectul Meșteshukar Butiq și despre inițiativa lor de a promova și vinde articole create de meșteșugari romi. Am ajuns să discutăm cât de dificil este, încă, să explici populației autohtone de ce produsele handmade costă mai mult decât cele fabricate în serie, și de ce se plătește în plus pentru munca unicat, depusă într-un timp mult mai îndelungat decât cea făcută cu ajutorul mașinilor. Diana a fost la fel de mâhnită ca mine, fiindcă și ea cunoaște multe persoane care își subapreciază creațiile și eforturile depuse.

„Dezvoltăm o cultură a consumului de handmade ieftin. Nu este normal să plătești acelaşi preț pentru ceva făcut de mână și pentru o chinezărie.”

GF: Doriți să faceți atât de multe pentru comunitate, încât, cu siguranță, aveți și nevoie de resurse. Care ai spune că este cea mai stringentă nevoie?

DC: Nevoia de oameni pasionaţi şi responsabili. În primul rând, vrem ca lumea să înțeleagă că fiecare este în stare să facă orice, câtă vreme își dorește și ar vrea să încerce. Nu dorim să creăm o dependență, nu vrem să-și spună cineva, stai, au ăștia reparații de textile săptămâna viitoare, lasă că țin fusta aceea deoparte până atunci – noi ne dorim să învățăm oamenii să facă ei aceste reparații.

GF: Așadar, nu le dați pește, ci îi învățați să pescuiască. Și ce pot face ei pentru voi?

DC: Avem mereu nevoie de oameni – oameni conectați la comunitate, oameni care să se conecteze cu noi și care să ne ajute să ducem mai departe modelele pe care dorim să le promovăm.

 

Acest material a fost publicat în Revista Go Free #15 (care poate fi accesată și descărcată gratuit aici), un număr pe care îl dedicăm tuturor celor care înțeleg că libertatea nu poate fi invocată fără responsabilitatea pe care o implică, celor care cred că putem schimba împreună modul în care ne raportăm la cei din jurul nostru.

Revista Go Free este un proiect independent. Poți susține și tu activitatea de documentare a redacției Go Free și dezvoltarea jurnalismului comunitar în România contribuind prin donații individuale online, cu orice card, în orice monedă, în contul de PayPal al Asociației Go Free aici.

Leave a Reply