Drumul limbii rromani: din comunitate în universitate
Posted on May 4, 2017 by Adriana Cozanu

Domnul profesor Ionel Cordovan predă de peste 15 ani o limbă pentru mulți necunoscută, însă destul de veche: limba rromani. Am stat de vorbă cu domnul profesor și, în rândurile care urmează, ne poartă cu el pe drumul limbii și al culturii rromani, punctând momente și oameni care au contribuit la conservarea și dezvoltarea lor, descriindu-ne, de asemenea, din provocările pe care le-a întâmpinat de-a lungul carierei sale. Am vorbit despre statutul limbii rromani în sistemul educațional românesc și l-am întrebat dacă poate fi limba rromani un instrument de combatere a rasismului.
Go Free: Ne puteți spune câteva cuvinte despre activitatea profesională pe care o desfășurați?
Ionel Cordovan: Sunt profesor de limba rromani la o școală din Bihor, la școala Ineu mai exact. Am absolvit cursurile Universității din București, prima promoție de limba rromani la distanță, în anul 2003. Apoi mi-am continuat studiile la Universitatea din Oradea, cu masterat în domeniul limbii rromani la aceeași secție a Universității București, secție de limbi și literaturi străine: limba rromani.
GF: De unde a pornit interesul dvs. pentru studiul limbii rromani ?
IC: Acest interes a venit oarecum în momentul în care eram profesor la școala din Ineu, unde predam limba română în anul 1999, pe acea vreme inspectorul pentru minorități, doamna Gabriela Pastor, era în căutare de potențiali profesori de limba rromani, formată și îndrumată în acest sens de domnul profesor Sarău. Prin urmare, în anul 2000 am participat la prima școală de vară de limba rromani, la Călimănești, acolo unde am și făcut cunoștință practic cu limba comună, eu fiind vorbitor al graiului carpatic.
GF: Pentru cei care nu au avut niciun contact cu limba și cultura rromani până în prezent, povestiți-ne puțin despre particularitățile acestei limbi și culturi.
IC: Limba rromani e, spre neștiința multora, o limbă destul de veche, foarte veche chiar, face parte din grupul limbilor indo-ariene, grup în care se mai regăsesc limbile: hindi, punjaba și alte limbi vechi indiene. Este o limbă care s-a conservat miraculos, mai ales că este o limbă prin excelență orală până în perioada contemporană. Prima scriere în limba rromani existentă în momentul de față datează din secolul al XVI-lea, când Andrew Boorde, din Marea Britanie, scrie câteva fraze și expresii în limba rromani. Însă, în România, scrierile despre limba rromani apar mult mai târziu, undeva în secolul al XVIII-lea. Nu se știa originea rromilor, de unde vin, lingvistica a fost știința care a stat la baza stabilirii acestei origini. Se credea că rromii provin din Egipt, însă, aflăm altceva de la un student maghiar, Wáli István, la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Acestea era student în Olanda, la Universitatea din Utrecht, și a constat o similitudine între limba vorbită de colegii veniți din zonele Indiei și limba vorbită de rromii băștinași din Ungaria. În urma sesizării acestor asemănări între cuvinte, s-au pornit mai multe cercetări lingvistice comparative vizând limba rromani. Așadar, lingvistica a fost cea care a stabilit drumul migrației rromilor, de unde au venit și care au fost locurile pe care le-au străbătut până să ajungă în țările europene. Regăsim astăzi în actuala limbă rromani cuvinte grecești, armene și slave.
GF: Care a fost parcursul limbii rromani în sistemul de învățământ românesc?
IC: În sistemul de învățământ românesc limba rromani a intrat după anul 1990. Se leagă foarte mult acest parcurs de cariera domnului profesor Gheorghe Sarău, dumnealui fiind promotorul și părintele limbii rromani comune în România. Sunt câteva repere importante în istoria limbii, unul dintre acestea ar fi anul 1990, când la cel de-al IV-lea Congres Internațional al Rromilor se oficializează alfabetul internațional, scrierea comună. La acel eveniment participând specialiști din peste 19 țări, România fiind printre primele țări care a adoptat acest alfabet, care mai apoi a stat la baza tuturor materialelor redactate cu scop educațional de către Ministerul Educației din România și de alte entități partenere. Practic, asistăm după anul 1990 la deschiderea unor formațiuni de studiu la nivel universitar. Domnul profesor Gheorghe Sarău inițial formând în cadrul unor licee pedagogice din țară învățători rromi care studiau astfel limba rromani comună. Știu că au fost asemenea inițiative în Târgu Mureș, în Bacău și la București. Pe urmă, la Universitatea București s-au deschis cursurile în anul 1992, curs facultativ de limbă rromani, iar în 1995-96 asistăm la deschiderea unei secții de limbă rromani B cu posibilitatea de a studia o altă limbă străină sau limba română ca limbă A, după caz. Așadar, putem vedea că România a făcut pași repezi în promovarea limbii rromani comune la nivel universitar. După aceea, în anul 1998-99 se formează primii inspectori rromi. Aceștia au fost numiți în fiecare județ din țară și aveau ca sarcină să identifice resurse rrome care să predea limba rromani în școli, eu începând să predau la școala din Ineu din anul 2000.
GF: Care sunt școlile în care elevii au posibilitatea să studieze limba rromani?
IC: În preuniversitar, cum spuneam, din anul 1999 profesorii care au fost formați în acest sens au început să predea ore de limbă maternă, statutul limbii rromani ca limbă maternă fiind legiferat. Asta însemnând 3-4 ore pe săptămână în plus față de trunchiul comun. Apoi pasul următor a fost constituirea unor școli cu predare integrală în limba rromani, de prin anul 2003. Prima școală care a trecut la predare integral în limba rromani este școala nr.12 din Lugoj, județul Timiș, unde actualmente s-a ajuns până la clasa a VIII-a cu studiul integral în limba rromani. Mai sunt și alte școli, de exemplu la școala unde predau eu, sunt grupe la grădiniță și la învățământul primar unde se face predarea integral în limba rromani.
GF: Există suficienți profesori de limbă rromani pregătiți pentru a preda în școlile din România?
IC: Da, asta este o provocare, numărul de cadre didactice nu este suficient având în vedere numărul mare de elevi rromi. Într-adevăr resursa umană este o problemă, vă spuneam că după 1999, când s-a introdus studiul limbii rromani, s-a ajuns în perioada 2008, perioada de maxim, la peste 27.000 de elevi rromi care studiau limba rromani în țară, cu un număr de 450-500 de profesori rromi la nivel național. Este nevoie de resursă umană rromă, este nevoie de profesori rromi pentru că la învățământul gimnazial va fi nevoie, probabil, de profesori calificați pentru fiecare disciplină.
GF: Cum se împacă limba vorbită acasă, în comunitate, cu limba comună predată în școli?
IC: E evident că la nivelul tuturor limbilor sunt diferențe între graiurile locale și limba comună, se întâmplă și în cazul limbii române același lucru, de pildă, copilul vorbește acasă un grai, un dialect, iar la școală întâlnește limba literară. La fel se întâmplă și la rromi, ce e drept limba rromani are un statut într-adevăr aparte pentru că fiind o limbă orală are multe influențe. În rromani avem patru mari dialecte: dialectul căldărăresc și carpatic, utilizate în Transilvania; dialectul ursăresc, vorbit de rromii ursari, cu precădere în Moldova și dialectul spoitoresc, cu influențele turcești. Toate aceste dialecte sau graiuri se regăsesc într-un procent mai mare sau mai mic în limba comună, nefiind o limbă comună creată artificial, ci limba din care s-au desprins celelalte graiuri. Fiecare vorbitor nativ se poate regăsi mai mult sau mai puțin în limba comună, aceasta putând fi utilizată pentru a exista o comprehensivitate între vorbitorii graiurilor diferite ale limbii rromani.
GF: Știu că urmați un doctorat, are legătură cu studierea limbii rromani?
IC: Da, să știți că lingvistica rromă nu este un tărâm prea abordat în perioada recentă, motiv pentru care este nevoie de cercetare în acest domeniu. S-au făcut puține cercetări pe domeniul lingvisticii rrome, lucru care m-a încurajat, fiind vorbitor al graiului rromilor carpatici, să aprofundez cercetările în acest domeniu. Ultimele cercetări serioase, privind această temă, au fost în perioada ilustrului filolog Heinrich Wlislocki, care a redactat câteva lucrări despre acest grai al rromilor carpatici. Au mai fost câteva încercări în Transilvania, însă, am considerat că e nevoie de cercetări mai laborioase, motiv pentru care, cu sprijinul domnului profesor Gheorghe Sarău, urmez cursurile școlii doctorale din Constanța, cu o temă de cercetare dedicată graiului rromilor carpatici.
GF: Povesteați de inițiativele din trecut ale mediului universitar, însă, în prezent care sunt șansele integrării programelor de studii cu predare în limba rromani în universitățile din România?
IC: Momentan Universitatea București este singura universitate din țară unde există o secție de limbă rromani. Au fost și alte universități care au adoptat limba rromani ca limbă facultativă, de exemplu în anii trecuți la Universiatea Petru Maior din Târgu Mureș, apoi au fost discuții și la Universitatea din Baia Mare, însă, nu știu dacă s-au concretizat ori au rămas doar la stadiul de proiect. În schimb, de anul acesta, cu sprijinul domnului profesor Neagotă, a lui Crăciunel Lăcătuș, de la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, și cu sprijinul domnului profesor Sarău, s-a reușit să se inițieze acest curs facultativ de limbă rromani aici la Cluj-Napoca. Avem speranțe că acest curs facultativ va fi dezvoltat și se va crea și la Cluj o secție de limbă rromani, pentru că UBB (n.r. Universitatea Babeș-Bolyai) este o universitate de tradiție, multiculturală, una dintre cele mai bune universități din țară și am găsit aici deschidere din partea Decanatului și din partea Rectoratului și sperăm ca din toamnă sau în doi ani să se acrediteze și aici o secție de limbă rromani.
GF: Care credeți că sunt motivele pentru care nu a fost până acum un interes pentru crearea acestei secții?
IC: Nu cred că nu a fost un interes, interesul a fost pentru că eu dând timpul înapoi, în 2000 când am urmat facultatea, am fost nevoit, alături de mulți colegi din Transilvania și nu numai să mergem la București pentru că acolo era singura posibilitate de a urma cursurile. Sunt atâția colegi care sunt necalificați sau au urmat alte facultăți, tocmai din cauza distanței. Astfel, aceste secții ar trebui înființate în toate regiunile istorice ale țării, să fie în toate părțile țării câte o secție de limbă rromani. Interes există dar cred că un motiv este și birocrația și lipsa resurselor umane care să fie implicate în mediul universitar, însă, acum se formează mulți tineri doctoranzi sau sunt tineri care și-au luat doctoratul în domeniul limbii rromani. Domnul profesor Sarău a făcut multe, dar nu a putut să rezolve de unul singur atâtea nevoi, acum iată sprijină și Clujul în acest demers.
GF: Acest curs practic de limba rromani, de la Cluj, pentru cine a fost gândit? Cui se adresează?
IC: Cursul a fost gândit pentru toată lumea, pentru toți doritorii, pentru că și suportul de curs chiar așa se intitulează: Limba rromani pentru toți. Este un curs adresat, în primul rând, persoanelor care lucrează în mediul educațional cu elevi rromi, persoanelor din ONG-uri care lucrează în comunitățile de rromi, dar și tinerilor cercetători sau cercetătorilor care lucrează în domenii vaste: asistență socială, istorici sau în folclor.
GF: Cum a răspuns publicul la apelul de înscriere, există interes?
IC: Spre surprinderea mea peste 50 de persoane au fost interesate să se înscrie la acest curs, nu ascund faptul că interesul a fost unul ridicat în special în rândul nerromilor.
GF: Este asta o provocare în predare? Să aveți și rromi și nerromi la cursuri?
IC: Da, este o provocare. Însă, trebuie să știți că noi pe lângă cursul facultativ, când spun noi mă refer la echipa de formatori naționali condusă de domnul profesor Gheorghe Sarău și de către alți formatori, noi tot timpul la cursurile de vară, gratuite de altfel, acceptăm nu numai rromi, ci și nerromi. Cursurile se adresează tuturor celor care lucrează în problematica rromă.
GF: Ar putea cursul de limba rromani să devină un instrument de combatere a rasismului?
IC: Cred că da pentru că una dintre cauzele rasismului și discriminării este necunoașterea. Faptul că anumite persoane au prejudecăți se întâmplă deoarece aceștia nu cunosc mentalitățile, obiceiurile sau tradițiile celor cu care conviețuiesc. De abia după ce vom reuși să apropiem culturile și mentalitățile, limba fiind unul dintre elementele importante ale unei comunități, vom putea vorbi despre reușita combaterii rasismului și a discriminării.
GF: Care sunt, pentru dvs, cele mai frumoase cuvinte în limba rromani?
IC: Sunt multe cuvinte, nu-mi vin acum în minte, dar dacă ar fi să mă gândesc la ceva anume poate că atunci ar fi: phralipen – frăție, mă gândesc acum la valorile esențiale pentru cultura tradițională rromă, pentru că rromii sunt uniți, există o relație specială între membrii comunității. Apoi mă gândesc la baxt – noroc, șansă, pentru că rromii cred în șansă, în noroc. Mă mai gândesc la libertate, la sasto-vesto, sănătos-liber, pentru că rromii își doresc libertate, au fost un popor nomad, le-a plăcut să fie liberi, călători și s-au bucurat când au scăpat de perioada robiei și de cea a Holocaustului.
Acest material a fost publicat în Revista Go Free #15 (care poate fi accesată și descărcată gratuit aici), un număr pe care îl dedicăm tuturor celor care înțeleg că libertatea nu poate fi invocată fără responsabilitatea pe care o implică, celor care cred că putem schimba împreună modul în care ne raportăm la cei din jurul nostru.
Revista Go Free este un proiect independent. Poți susține și tu activitatea de documentare a redacției Go Free și dezoltarea jurnalismului comunitar în România contribuind prin donații individuale online, cu orice card, în orice monedă, în contul de PayPal al Asociației Go Free aici, sau prin redirecționarea a 2% din impozitul pe venit către Go Free. Pentru orice informații suplimentare ne puteți contacta la adresa asociatiagofree@gmail.com.
Informații despre Asociația Go Free necesare completării formularului 200 sau 230: Denumire entitate: “Go Free – Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile”. Cont bancar (IBAN): RO57 BTRL 0670 1205 C081 37XX. Cod de identificare fiscală: 29818629.