Toleranța rasismului în România: romii, presa, statul și societatea civilă

Posted on April 4, 2017 by Andra Cordos

Acest material adună la un loc o parte din discuțiile generate în spațiul public prin publicarea de către redacția Someșeanul a articolului discriminatoriu despre rromii din Dej [varianta Google’s cache aici], scris cu multă înverșunare împotriva întregii comunități de rromi și cu lipsă de profesionalism de către jurnalista Irina Maxim, articol retras ulterior de pe site-ul redacției, prin presiunea publică. Materialul are scopul de a prezenta în mod corect succesiunea evenimentelor, cu atât mai mult cu cât consider că, prin articolul publicat ieri, 3 aprilie, de Vice Romania, putem rămâne cu impresia greșită că instituțiile care ar fi putut să se (auto)sesizeze în astfel de cazuri de rasism ar fi făcut-o, sau că ar funcționa în mod eficient (având capacitate de reacție imediată), ceea ce este departe de modul în care s-au desfășurat lucrurile. De asemenea, cu toate că au existat ample dezbateri pe grupuri antirasiste asupra subiectului, acestea au rămas mai degrabă la nivelul dezbaterii, al schimbului de argumente sau învinuiri aduse celor care nu iau atitudine, lipsind pe de o parte chiar mobilizarea individuală a celor implicați în dezbateri, dar mai ales a reprezentanților rromilor din cadrul societății civile și din instituții reprezentative ale statului.

30 martie 2017. Irina Maxim publică pe Someșeanul articolul cu titlul: “Primarul Dejului a declarat război ”țigănimii”. Romii au făcut circ azi în centrul orașului și amenință cu ”Greva FOMEI” – VIDEO”. Articolul plin de generalizări și apelative ofensatoare la adresa întregii comunități de rromi din România începe să circule online, dând drumul la un val de comentarii rasiste și glume care pornesc de la scrierea unui cuvânt greșit pe o pancartă a rromilor.

> Articolul e preluat și pe grupuri preocupate de fenomenul rasismului, printre care se numără și Frontul Antirasist Rom (FAR) din România. Comunitatea se implică în dezbatere.

> Nu apare nicio reacție publică vizibilă din partea autorităților sau a reprezentanților societății civile.

> Nu apare nicio luare de poziție (inclusiv până la momentul publicării acestui articol) din partea CNDC – Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, nici pe site-ul http://cncd.org.ro/, nici pe pagina oficială de Facebook , unde ultima postare face referire la conflictul din Gheorgheni dintre romi și maghiari. Nicio precizare cu privire la cazul de rasism din presa românească nu este disponibilă în postările mai vechi.

> Conform trafic.ro, în perioada 27.03 – 03.04 au intrat pe site-ul Someseanul un număr de 20.675 de utilizatori unici. Nu știm câți dintre ei au citit articolul rasist, însă știm că imaginea comunității rrome din România a avut de suferit în momentul în care prima persoană a citit materialul Irinei Maxim.

31 martie, ora 18:16 pm. Iau decizia de a-i adresa public un mesaj pe pagina mea de Facebook în care îi dau tag jurnalistei Irina Maxim, făcând apel la decența acesteia de a retrage materialul de pe site-ul Someșeanul. În postare [disponibilă aici] menționez și o serie de instituții și organizații despre care apreciez că pot pune presiune ca asta să se întâmple:

Dragă Irina Maxim, libertatea nu înseamnă să-i umilești pe cei despre care scrii, nici să le lezezi demnitatea. A publica un material înseamnă a-ți asuma responsabilitatea pentru ideile pe care le arunci spre dezbatere în spațiul public. A-ți face meseria de jurnalist înseamnă, printre altele, a pătrunde cu mintea evenimentele și a exersa empatia. Nimic nu poate justifica abuzul tău de cuvinte și stigmatizarea unei întregi etnii pe care le-ai făcut cu bună știință publicând materialul cu cele mai multe prejudecăți și stereotipuri despre rromi pe care l-am citit în multă vreme. Nu te cunosc însă mi-e clar că nu împărtășim valori comune, că nu știi ce e libertatea responsabilă. Îți rămâne decența de a retrage de pe site articolul acesta: http://someseanul.ro/primarul-dejului-declarat-razboi-tiga…/ .

Cc Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii Romania, No Hate Speech Romania, Centrul de Acţiune pentru Egalitate şi Drepturile Omului – Actedo, ActiveWatch Romania, Centrul de Resurse pentru Comunitatile de Romi, Cluj Napoca, Policy Center for Roma and Minorities, FRONTUL ANTIRASIST RROM (FAR) DIN ROMÂNIA, E-Romnja, Educație fără discriminare, Forumul Tinerilor Romi – împotriva discursului instigator la ură, Go Free, Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile, The Resource Center for Roma Communities [Andra Camelia Cordoș, Președinte Go Free]

Retragerea articolului. În decurs de o oră, după ce am publicat postarea mea pe 2 grupuri de Facebook preocupate de și active în combaterea rasismului și a discursului instigator la ură, unul dintre membri îmi sesizează faptul că linkul nu mai este valid – articolul a fost scos de pe site-ul Someșeanul. Era ora 9:09 pm, altfel spus, vineri seara, când instituțiile de obicei își suspendă activitatea, inclusiv, aș spune, CNCD care până la acel moment nu se sesizase în niciun fel.

31 martie – 2 aprilie: Nu apare nicio poziție publică vizibilă din partea instituțiilor sau a societății civile rrome cu privire la cazul de rasism. [În cazul în care există totuși vreo luare de poziție dar nu a ajuns la noi, ne-am bucura să le primim pentru a le menționa într-un update, în acest material].

3 aprilie.

Vice România readuce în discuție cazul de la Dej, prin publicarea unui articol în care, pe de o parte informația nu este în totalitate corect prezentată – CNCD apare ca fiind organismul care ar fi făcut demersuri pentru ca redacția să retragă articolul de pe site-ul Someseanul, însă nicio dovadă în acest sens nu este prezentată cititorilor. Articolul publicat de Vice Romania cu titlul “Am vorbit cu femeia care a scris cel mai rasist articol despre romi din istoria recentă a României” nu aduce informații noi față de ceea ce știam deja – și anume că jurnalista Irina Maxim crede în și își asumă public cuvintele despre rromi pe care le-a scris în material. Fără a aduce un beneficiu vizibil comunității rrome din România, articolul publicat de Vice România provoacă în schimb un nou val de ură online, cu precădere în comentariile care apar pe pagina lor de Facebook.

Go Free – Asociația pentru Sprijinirea Societății Civile, membră a Comitetului Național pentru Combaterea Discursului Instigator la Ură din România se autosesizează cu privire la comentariile rasiste nemoderate de pe pagina de Facebook Vice România, ca reacție la articolul postat pe pagină. Poziția și apelul la moderarea comentariilor este publicată pe pagina No Hate Speech România împreună cu câteva fotografii care semnalează cât de departe ajung injuriile utilizatorilor la adresa rromilor [link direct către postare aici]:

Vice Romania, “a publica un material înseamnă a-ți asuma responsabilitatea pentru ideile pe care le arunci spre dezbatere în spațiul public.”, e o parte pe care am preluat-o din mesajul pe care Andra Camelia Cordoș (Go Free) i l-a adresat jurnalistei Irina Maxim, în postarea în care făcea apel la decența acesteia pentru a retrage articolul despre rromii din Dej, de pe site Someseanul (ceea ce s-a și întâmplat, în decurs de câteva zeci de minute, fără intervenția CNCD). Discuția aceasta este însă despre responsabilitatea pe care o are redacția Vice Romania în contextul noului val de ură și comentarii rasiste care au început să curgă (din nou) odată cu publicarea materialului pe site-ul și pe pagina voastră de Facebook (articolul despre care vorbim: https://www.vice.com/…/femeia-care-a-scris-cel-mai-rasist-a… ). În lipsa moderării comentariilor rasiste de pe pagina de Facebook Vice Romania, în lipsa unor informații care să aducă o soluționare sau o valoare suplimentară acestui caz de rasism, cât și în lipsa unor dovezi care să arate faptul că CNCD este o structură eficientă care a soluționat problema conform ipotezei susținute în textul vostru, considerăm că materialul publicat nu a făcut decât să deschidă posibilitatea stigmatizării rromilor în spațiul public prin comentariile rasiste pe care le permiteți, și să bată pasul pe loc, arătându-ne încă o dată ceea ce știam cu toții – și anume că rasismul împotriva rromilor este o realitate pe care nici instituțiile statului, nici mass-media, nici organizațiile societății civile nu par să știe cum să o gestioneze în mod eficient. Facem apel la profesionalismul vostru pentru a modera comentariile rasiste de pe pagina de Facebook Vice România. #fărăură#nohatespeech

4 aprilie. Vice România ia atitudine, moderând comentariile rasiste. Comentariile indicate în fotografiile care însoțesc postarea de pe pagina No Hate Speech Romania sunt șterse. Desigur, frecvența cu care acestea continuă să apară e una, probabil, peste puterile administratorului de pagină. Consider însă important de menționat faptul că redacția a decis să își asume moderarea. Despre eficiență și sustenabilitate poate discutăm pe viitor.

Câteva concluzii care nu schimbă România, dar ar putea să o facă

Când discursul în spațiul public al celor care spun că ne reprezintă e unul retoric, ca să nu îngroșăm rândurile celor care sunt deja repetenți la practică, alternativa e să ne responsabilizăm și să acționăm individual, să reparăm cât se poate. Problemele de fond însă – atât cea a rasismului românesc, cât și cea a lipsei capacității de organizare și mobilizare eficientă a societății civile rrome – persistă. Rezolvarea dată de retragerea articolului Irinei Maxim de pe site-ul Someșeanul este o intervenție punctuală, însă superficială pentru a produce o schimbare fundamentală atât în ceea ce privește politica de publicare a redacției Someșeanul, care este doar un caz în marea de redacții iresponsabile când vine vorba de abordarea subiectelor care vizează comunitatea rromă, cât și în ceea ce privește atitudinea persoanelor care, citind materialul, instigați la ură de cuvintele jurnaliștilor, dau drumul la un val de comentarii rasiste.

Ne definim libertatea (inclusiv libertatea de exprimare) în mod responsabil, în raport cu celălalt, nu cu noi înșine, că nu trăim singuri în societate. Menționez asta înainte să apară apărătorii “libertății de exprimare fără limite” care (eventual) nu vor fi de acord cu moderarea comentariilor rasiste și a celor care instigă la ură. Desigur, când nu ai nicio politică redacțională în acest sens, pe care să o aplici constant și la care să te întorci să “recontractezi” cu utilizatorii, o astfel de moderare s-ar putea să-ți dea bătăi de cap. Oricum, e o temă de gândire pentru mass-media românească. Am putea întreba persoane din comunitatea rromă în ce măsură simt că acest material publicat de Vice Romania le-a adus vreun beneficiu. Oricare ar fi acesta, momentan nu se vede de comentariile rasiste.

A fost sau nu a fost acesta încă un caz de rasism care va fi uitat peste câteva zile? Știm răspunsul. Iar următorul caz chiar n-ar trebui să ne surprindă, pentru că atâta timp nu au apărut în spațiul public poziții vizibile sau soluționări remarcabile, de fond, venite și din partea instituțiilor care par că își dorm somnul de veci sau din partea reprezentanților societății civile rrome, soluții cu posibilitate de multiplicare sau exemple la care să ne putem întoarce în timp să ne raportăm, e ca și cum nimic nepotrivit nu s-ar fi întâmplat. Dăm, astfel, în continuare, rasiștilor permisiunea de a “activa” nestingheriți la toate nivelurile (în școli, instituții, mass-media etc).

Monitorizarea discursurilor discriminatorii, ofensatoare și instigatoare la ură și (auto)sesizările și pozițiile vizibile în spațiul public pentru combaterea lor pot produce efecte. E de văzut cum facem asta pe viitor în mod eficient și cum putem activa structuri și instituții reprezentative în acest proces, pentru că, deși e importantă responsabilizarea individuală, nu e suficientă pentru a produce schimbări de durată.

Pastila antirasistă.

Pe final, public și un mesaj pe care l-am adresat celor revoltați împotriva rromilor, și care, poate, mai stopează din valul de comentarii rasiste care ar putea să apară ca urmare a publicării acestui articol:

Dacă vrem să producem niște schimbări reale în România, ar fi bine să abordăm problemele pe rând, și fiecare să se ocupe doar de ceea ce știe să facă. Mesajul meu s-a adresat jurnalistei Irina Maxim, care, deși ar fi putut scrie un articol documentat, realist, în care să arate care sunt punctual problemele comunității și să caute să înțeleagă de ce este situația așa, nu a făcut decât să aducă niște injurii și să stigmatizeze o întreagă etnie – materialul scris de ea nu a rezolvat în niciun fel situația locală. În calitate de jurnalist, Irina Maxim a încălcat toate codurile de etică și bun simț existente, și nu a dat dovadă de profesionalism. Și nu o spun eu, ci o spun și câteva legi care din păcate nu se prea aplică la noi. Dacă vreți să-mi puneți mie în cârcă toate problemele pe care statul român amână de ani de zile să le rezolve, este fix pierderea dvs de vreme. Nici eu, nici alte organizații care acționează local, nu vom putea să-i scoatem nici pe români, nici pe rromi din cercul sărăciei ori al ignoranței ori al marginalizării în care trăiesc prea mulți oameni de zeci de ani. În momentul în care statul român va interveni prin politici coerente pentru a elimina rasismul din școli și, în plus, vom începe să investim pentru a avea un nivel cât mai echilibrat între modul în care se face educație în rural și urban, ca simplu exemplu, atunci vom începe să rupem acel cerc, până atunci, ne putem pierde vremea încercând să găsim tot felul de vinovați (altul decât statul român) și să cerem “salvarea” de unde nu are cum să vină. Desigur, la modul în care românii votează ignoranți și corupți în funcțiile de conducere a statutului, aș spune că ne și merităm soarta și titlul de “țară a măgarilor”, cum zicea un autor român. Și ca o chestie informativă, pentru că tot reapare acest subiect în comentarii, în România există cam de 7 ori mai mulți români decât rromi care primesc ajutor social. Dar cum spuneam, nu ajutoarele sociale vor schimba modul în care arată România. E tipul să ne gândim și să identificăm în mod corect cine sunt cei responsabili de modul în care arată România azi și care sunt actorii care chiar ar putea, dacă ar dori sau dacă noi și societatea civilă vom face presiune, să schimbe ceva.

 

Nota redacției:

Termenul <discurs instigator la ură> va fi înțeles ca acoperind toate formele de exprimare care diseminează, incită, promovează sau justifică ura rasială, xenofobia, anti-semitismul sau alte forme de ură bazate pe intoleranță, inclusiv: intoleranța exprimată de naționalismul agresiv sau etnocentrism, discriminare și ostilitate împotriva minorităților, migranților și persoanelor ce sunt descendenți ai imigranților.*

*Discursul instigator la ură în România, 2014, http://www.fdsc.ro/library/files/studiul_diu_integral.pdf