No Hate practitioners’ meeting: practici europene în promovarea discursului #fărăură

Posted on March 10, 2017 by Adriana Cozanu

Foto: Andra Camelia Cordoș

Reprezentanți ai peste 40 de organizații nonprofit din 16 țări, practicieni în drepturile omului și combaterea discursului instigator la ură, au interacționat în perioada 1-4 martie, la București, în cadrul evenimentului “No Hate practitioners’ meeting. Mainstreaming best practices”, organizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile cu sprijinul EEA and Norway Grants. Evenimentul a urmărit să creeze un cadru favorabil schimbului de idei și bune practici ce reflectă activitatea acestor organizații care lucrează cu grupuri vulnerabile sau aflate în situații de risc, ținta discursurilor care instigă la ură și violență (membri ai comunității rrome sau ai altor minorități etnice din Europa, imigranți, refugiați, membri ai comunității LGBTQ+, persoane cu dizabilități etc).

Organizațiile – printre care se numără și Asociația Go Free – au fost invitate să prezinte activități, metode și proiecte care au avut rezultate în ceea ce privește prevenirea, monitorizarea și/sau combaterea discursului instigator la ură. Pe parcursul celor două zile de prezentări, no nate talks și ateliere, cei prezenți au avut posibilitatea de a cunoaște și a dezbate situațiile din țările reprezentate în cadrul evenimentului, printre care se numără Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia, Estonia, Islanda, Lituania, Malta, Norvegia, Polonia, Portugalia, Ungaria, România,  și de a contribui la discuții cu experiența proprie, bune practici și recomandări.

Marius Jitea, din partea Consiliului Europei, a deschis discuțiile în plen și a subliniat contextul în care are loc acest schimb de idei și bune practici. Discursul instigator la ură este din ce în ce mai prezent în spațiul public, în special în mediul online, unde fenomenul devine aproape incontrolabil, prin urmare, demersurile privind combaterea și monitorizarea acestui tip de discurs au devenit și rămân o prioritate pentru Consiliul Europei.

Foto: Andra Camelia Cordoș

Campania ,,Fără Ură” (No Hate Speech Movement) a părut tocmai din necesitatea reducerii cantităţii de discurs instigator la ură din mediul online. Irina Drexler, coordonatorul Comitetului Național Coordonator al Campaniei No Hate Speech în România, a subliniat nevoia adaptării comunicării online a campaniei la contextul național, pentru a ajunge cât mai bine la diferitele tipuri de public și a adus precizări cu privire la procesul de formare, etapele și obiectivele propuse de campanie. Colaborarea cu Ministerul Tineretului și Sportului a dus la o recunoaștere instituțională a campaniei No Hate Speech și a inspirat alte instituții publice să i se alăture în acest demers, ceea ce este un semn bun, întrucât considerăm că responsabilitatea combaterii și monitorizării discursurilor urii ar trebui să fie deopotrivă a instituțiilor cât și a ONGurilor, pentru a avea rezultate eficiente în timp.

Ana Maria Grădinariu, de la Federația VOLUM, (România) a oferit participanților o perspectivă personală asupra legăturii dintre voluntariat, activism cetățenesc și umanitate. Discursul motivațional a subliniat importanța voluntariatului în formarea de aptitudini și practici necesare unui cetățean activ și esențiale pentru descoperirea umanității interioare.

Indiferent de țara de origine participanții au putut observa că atunci când vine vorba de discursul instigator la ură, problemele și situațiile întâlnite nu sunt foarte diferite: lipsa unei legislații cu eficiente în ceea ce privește sancționarea acțiunilor de instigare la ură și discriminare, discurs îndreptat mai ales împotriva grupurile vulnerabile și o nevoie ridicată de diseminare a informațiilor despre drepturile celor expuși la “hate speech”.

“Am vrut să arătăm că așa ceva este inacceptabil”, sunt cuvintele rostite de Kitty Anderson, de la The national Queer Organisation, din Islanda, în timp ce vorbea despre un caz particular de hate speech îndreptat împotriva comunității LGBTQ. Deși, la nivel național nu era foarte clar cum este definit “hate speech-ul”, organizația cu care lucrează a reușit să ducă cazul în instanță, iar mai apoi să alcătuiască o platformă, o comunitate online, unde oamenii să poată să se adune și să se sprijine reciproc, generând o voință de a acționa împreună împotriva mesajelor care instigă la ură. Aceste comunități au crescut, solidarizându-se și creând presiune asupra autorităților, astfel încât cazurile de hate speech nu mai puteau fi acum ignorate. Oamenii care activează în acest domeniu, monitorizând discursul instigator la ură, au nevoie de suport, de sprijin constant, pentru că fără a se sprijini unii pe ceilalți acest demers devine obositor și copleșitor.

În prezent, combaterea este cea mai amplă parte a campaniilor No Hate Speech, însă etapa de prevenire, chiar și de la cele mai mici vârste, începe să capete o atenție din ce în ce mai mare. Petar Kanchev, din Bulgaria, a împărtășit cu participanții o metodologie de prevenire a discursului instigator la ură și a discriminării concepută pentru clasele primare. Această metodologie propune dezvoltarea treptată a abilității de comunicare asertivă și de soluționare a conflictelor. În schimb, Vedat Sevincer, din Norvegia, a propus un proces de prevenire și combatere a “hate speech-ului” în rândul adolescenților cu ajutorul jurnalismului cetățenesc, mai precis prin informarea acestora despre aspecte de media literacy, storytelling și alte competențe necesare comunicării mediatice.

Alya-Nedyalka Veder, de la organizația ROHH Bulgaria, a subliniat prin prezenatrea proiectului ,,Împreună pentru un viitor mai bun” punctele esențiale ale campaniilor împotriva hate speech-ului și ale discriminării: de a fi pașnice, de a trezi atenția oamenilor, de a-i aduce împreună și de a-i activa și pe cei care deobicei preferă să stea pe margine. Trecută de mult de vărsta medie a participanților, doamna Alya i-a sfătuit pe aceștia să fie cetățeni activi indiferent de vârstă sau dificultăți.

Sursa: Fondul ONG în Romania

În final, o perspectivă interesantă asupra combaterii “hate speech-ului” a fost oferită de Martin Ivanov, de la Institul de Arte Contemporane și Terapie LIBERA, din Bulgaria, printr-un atelier de drumming în cadrul căruia participanții s-a conectat unii la ceilalți, și care a demonstrat importanța artei în crearea de conexiuni între oameni. Acest rol al artei a fost subliniat și de Alexandru Cîrciumaru, care a nuanțat nevoia transmiterii valorile drepturilor omului prin operele de artă preferate, de către fiecare dintre noi.