Focus: QuestionHate și Serile Filmului Gay
Posted on November 20, 2016 by Eva-Viorela Sfârlea

Se încheie în Cluj-Napoca o săptămână bogată în evenimente care au celebrat acei „îngeri mai buni ai firii noastre” („better angels of our nature”), în cuvintele lui Ambraham Lincoln din discursul său inaugural din 1861.
Să ne întoarcem în acel punct pentru un minut. Lincoln a preluat președinția într-o perioadă turbulentă, tensiunile degenerând curând într-un război civil ce a durat patru ani. Discursul său invocă întărirea Uniunii și respectarea mijloacelor constituționale care stau la baza ei, descurajând utilizarea forței și violenței. Actele de pasiune nu ar trebui să distrugă legăturile afecțiunii. Metafora îngerilor mai buni ai naturii noastre e integrată în imaginea unui cor al Uniunii, care răsună mai tare atunci când „strunele mistice” ale memoriei naționale sunt atinse de aceste ființe. Cine sunt acești îngeri?
*
Revenind la această săptămână de noiembrie, în Cluj, iată câteva prim-planuri:
QuestionHate Meetup: Mircea Toma & Ioana Avădani
Miercuri a avut loc, la Facultatea de Științe Politice o întâlnire organizată de QuestionHate, campanie menită să combată discursurile naționaliste extremiste online. Echipa QuestionHate propune un mod ingenios de a încuraja consumul media online într-o cheie critică, precum și sesizarea non-agresivă a persoanelor care promovează sau susțin acest tip de discurs: prin folosirea sticker-ului Phil, cu cele patru reacții ale sale (angry, hopeful, sad, excited), pe care le puteți descărca aici.
Invitații dezbaterii au fost Mircea Toma, în calitate de jurnalist, președinte ActiveWatch și al Agenției de Monitorizare a Presei (AMP) și Ioana Avădani, Directorul Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI). Discuția a început printr-o teleconferință cu Ioana Avădani, care a vorbit despre noile dileme create de revoluția tehnologică din media. Alegerile prezidențiale din S.U.A. au atras atenția asupra unor algoritmi care generează tweet-uri, asupra știrilor și site-urilor false, fără răspundere editorială și a paginilor hiper-partizane administrate de persoane de pe cealaltă parte a globului, din interes pur economic. Soluția cea mai viabilă poate fi găsită, în opinia Ioanei Avădani, numai în educarea spiritului critic, în creșterea nivelului de media literacy (alfabetizare media, trad. a.).
În continuare, Mircea Toma a adus în discuție tensiunea permanentă dintre dreptul la libertate de exprimare și principiul non-discriminării, precum și implicațiile calificării unui mesaj drept „extremist”. A subliniat importanța transparenței și temeiniciei metodologice și a contextualizării, atunci când se face o evaluare de acest tip.
Anul acesta, Active Watch a lansat primul Raport cu privire la discursul instigator la ură din România, care prezintă cele mai pregnante manifestări de acest tip din perioada 2014 – 2015. Mircea Toma a vorbit și despre cele două cadre care permit sau dimpotrivă, limitează discursul instigator la ură în spațiul public: cel legislativ, respectiv cel auto-normativ, al codurilor deontologice. O prezentare detaliată a acestora se regăsește în acest raport, deosebit de relevant pentru (re)cunoașterea fenomenului vizat.
Serile Filmului Gay
Luni au intrat pe scenă în aplauze, pentru a 11-a oară, Serile Filmului Gay. Prima seară a început cu proiecția scurtmetrajului „How to be alone”, urmată de o discuție cu regizorul Erez Eisentein. Nota-cheie a demersului său regizoral a fost reprezentarea identificării sexuale/de gen ca „non-issue”, non-problemă și conferind spațiul de problematizare explorării sinelui, limitelor dintre sine și ceilalți și asumării singurătății.
A urmat un workshop pe tema drepturilor persoanelor LGBTQIA+ în România al organizației de educație pentru drepturile omului ACTEDO, în cadrul căruia s-a prezentat succint evoluția acestora începând cu prima Constituție a României, din 1866 și continuând cu reglementările discriminatorii și aplicării abuzive a acestora din timpul regimului comunist, pedeapsa cu închisoarea fiind anulată abia în 2001. S-a pus, de asemenea, în discuție rolul presiunilor Uniunii Europene din perioada de pre-aderare în câștigarea de drepturi și modalitățile de răspuns la discursul Coaliției pentru Familie. S-au propus soluții creative, de pe principii de sensibilitate față de conflict: marșurile, revolta sunt în general factori de polarizare. Îndepărtează și închid comunicarea. Scopul este găsirea acelui punct din sistem unde acesta este cel mai puțin rezistent la schimbare. Educația și crearea contextelor pentru comunicare neintermediată, non-politizată, să le numim inițiative de tip „picnic”, locale, au șanse reale de reușită.
O a doua seară de discuții a fost dedicată religiei, secularismului și drepturilor LGBT+, organizată în colaborare cu AUR (Asociația Umanistă România) și ASUR (Asociația Secular-Umanistă România). Tema religiei s-a regăsit și în alte proiecții din cadrul festivalului – voi aminti filmul „Left to their senses”, în care Sam, după mai multe încercări de a găsi un preot dispus să oficieze căsătoria ei cu Alma, întâlnește întâmplător un preot în parc. Acesta îi răspunde întrebării cam așa: Isus ne îndeamnă să construim poduri, nu ziduri. O întrebare importantă pe care acest scurtmetraj o pune este: câtă moralitate există în a folosi Biblia pentru a ne justifica fricile și a respinge diferența?
O altă proiecție deosebită a fost filmul-documentar „MAJOR!”, prezentat în colaborare cu PATRIR (Peace Action, Training and Research Institute of Romania). Gracy Griffin Major, „Miss Major” este o femeie trans-sexuală care a activat timp de peste 40 de ani pentru drepturile persoanelor trans-sexuale, și nu numai. Ca fondator al ONG-ului TGIJP (Transgender, Gendervariant and Intersex Justice Program), Miss Major a atras atenția asupra abuzurilor cărora femeile trans-sexuale din închisori le sunt supuse, prin închiderea lor în camerele de izolare luni la rând, ca soluție de protecție (tratament care, dacă depășește 15 zile, este calificat legal ca „tortură”), abuzurile sexuale ale gardienilor și supunerea la tratamente degradante. De la renegarea de către familie, izolare, lipsa minimei securități personale la violența directă și psihologică cu care se confruntă în interacțiunile cele mai banale în spațiul public.
Prin activitatea sa, Miss Major a creat un spațiu în care aceste femei să fie ascultate, un spațiu al siguranței și iubirii necondiționate. Este descrisă ca un om care te ascultă cu toată atenția și tot restul, oricât de important, trebuie să aștepte. Un om care construiește oameni, arătându-le că sunt mai mult decât trecutul lor. Majoritatea îi spun „Mama”. Proiecția a fost urmată și de un dialog cu spectatorii.
În analiza conflictelor, deschise sau latente, participarea părților și analiza sistemică a contextului sunt fundamentale. Acest documentar, precum și celelalte proiecții din cadrul festivalului au un rol esențial în deconstruirea prejudecăților pentru că oferă voce unei perspective din interior și timpul necesar pentru a o asculta și înțelege. Creează intersecții și oferă context.
*
În cartea „The Better Angels of Our Nature: Why violence has declined”, Steven Pinker identifică patru „îngeri mai buni”: empatia, auto-controlul, simțul moral și rațiunea. De cealaltă parte, sunt violența ca mijloc pentru un scop, dominanța, răzbunarea, sadismul și ideologia. Dincolo de aceste clasificări, analiza acestor forțe este una profund personală, iar provocarea este a le recunoaște interacțiunea și a îți oferi timpul pentru a o înțelege.
Închei cu o recomandare pentru săptămâna următoare: între 21-25 Noiembrie, Asociația Cercul Social, Repair Cafe Cluj & Casa de Cultură Permanentă organizează discuții și ateliere tematice în cadrul Săptămânii Europene pentru Reducerea Risipei. Ne vedem acolo!
Eva-Viorela SFÂRLEA este voluntar în cadrul PATRIR – Peace Action, Training and Research Institute of Romania și colaborator al Redacției Go Free.