Între lumea virtuală şi cea reală

Posted on March 8, 2013 by

share on facebook   

Publicat în revista GO FREE Numărul 9, decembrie/ianuarie 2013

Trăim într-o lume de consumerism tehnologic la standarde ridicate, care se mişcă într-un ritm ce ajunge din urmă viteza Internetului.

Fiecare dintre noi avem Internet acasă, la serviciu, la facultate sau prin localurile din oraş, smartphone-uri, conturi pe reţelele sociale şi ne îndreptăm din ce în ce mai repede înspre tablete şi ebook readers. Uităm pe zi ce trece de semnificaţia lucrurilor simple, de sentimentul plăcut pe care îl avem în momentul în care ne cumpărăm o carte nouă din ultimii bănuţi, o luăm în mână şi o răsfoim entuziasmaţi, filă cu filă, poveste cu poveste. Din dorinţa de a ţine pasul cu trendurile actuale, suntem foarte “tehnologizaţi” (dacă există cumva acest cuvânt în dicţionar) şi ajungem să ne comportăm la fel nu doar cu lucrurile din jurul nostru, ci şi cu oamenii. Ne este din ce în ce mai greu să comunicăm unii cu alţii, să ne exprimăm sentimentele, iar dacă în puţinele momente o facem, suntem consideraţi oameni slabi. Am impresia că este un act de curaj în ziua de azi să fi sincer şi deschis cu persoanele din jurul tău. Astfel, Internetul s-a transformat cumva în bariera noastră de protecţie împotriva întregii lumi, în scutul de protecţie împotriva problemelor cotidiene şi mai ales, împotriva oamenilor. Ne ferim virtual de anumite discuţii incomode, de anumiţi oameni pe care nu-i dorim în viaţa noastră, oferindu-ne scuza perfectă atunci când suntem întrebaţi de ele. Ştim că dacă ne vom confrunta vreodată cu astfel de situaţii faţă în faţă, nu vom putea să le ocolim, cu atât mai mult să le ignorăm. Vom ştii că folosirea cuvintelor va lăsa oamenii să descopere puţin din ceea ce suntem şi ne va scoate la iveală sentimentele, trăirile şi slăbiciunile. De aceea, preferăm să ocolim cuvântul, să-l suprimăm şi să ne cufundăm în mintea noastră, încărcată de gânduri. Confucius spunea la un moment dat că fără a cunoaşte puterea cuvintelor este imposibil să cunoşti oamenii”. Cuvintele şi implicit, limbajul ne reprezintă, ne face să fim umani. Trebuie să avem curajul de a vorbi cu oamenii, de a le acorda o şansă să facă parte din viaţa noastră.

Cu toate că existenţa Internetului în viaţa noastră este necesară, mă tem de transformarea oamenilor şi a lucrurilor din mediul înconjurător. Nu aş vrea să ne trezim într-o bună zi oameni la suprafaţă şi în interior roboţi, cu sufletul rece şi cu o viaţă care ni se scurge mult prea rapid printre degete…

Sursa foto: www.sxc.hu

Comments are closed.