I am Romanian (and proud of it)!

Posted on February 28, 2013 by

share on facebook   

Ultimele luni mi-au adus norocul de a cunoaște o mulțime de oameni tineri și frumoși, din toate colțurile Europei. Cu prilejul acesta, mi s-a confirmat cît de mult contează prima impresie și cît de înrădăcinate sunt stereotipurile vizînd popoarele.

Dacă într-un grup de străini care se cunosc pentru prima dată, vei spune: „I am from Romania”, ei bine, e foarte puțin probabil să ți se răspundă cu exclamații de entuziasm și admirație. Pur și simplu nu e același lucru ca și cum ai spune că ești din Marea Britanie, Germania, Franța, Olanda sau alți „grei” ai Europei. Primele lucruri care le trec prin cap străinilor atunci cînd e vorba de noi sunt, în mare parte, negative: hoție, lene, haos în politică, sărăcie, etc. Atunci, e normal ca și așteptările față de un român să fie mici.  Cîți o să se mire de un neamț harnic și cîți o să se mire de un român harnic?

Lucrurile acestea sunt descurajatoare, rușinoase, stingheritoare. Însă cred că mai trist decît asta este reacția majorității: capete plecate și jenă. Ori acest lucru nu face, de fapt, decît să confirme străinilor părerea pe care și-au format-o despre noi. Deci, care e soluția? Să se renunțe la stereotipuri și la prejudecăți e aproape irealizabil. Atunci, mai bine am lucra la modificarea lor, la schimbarea imaginii pe care o avem peste hotare. Începînd aici, și continuînd acolo.

Aici, vădind mîndrie pentru România. Sunt sigură că toți am auzit zeci de români plîngîndu-se de “țara asta”. Cînd de fapt e țara Noastră, cea în care ne-am născut, în care am crescut, cea care, cu bune și cu rele – e a Noastră. Ar trebui să o iubim puțin. Lucrurile rele sunt multe, le știm cu toții: și noi, și ei (străinii). Dar dacă aruncăm un ochi corect și neînverșunat asupra României, le vom descoperi și pe celelalte, pe cele bune. Avem o țară frumoasă, cu oameni frumoși, foarte mulți dintre ei harnici, gospodari, inventivi, moderni, civilizați, fericiți. Avem tineri inteligenți, ambițioși  și capabili. Avem mare, munți, deltă (o bijuterie, Delta Dunării!) și avem orașe care se dezvoltă continuu. Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, iar Clujul urmează să fie Capitala Europeană a Tineretului, două titluri care ne fac cinste. Avem artiști, avem sportivi, avem cultură. Mîncare bună și vinuri apreciate. Avem potențial. Și multe, multe altele. Ajunge să le conștientizăm, să ni le asumăm, iar apoi ne vom putea bucura de ele. Și vom fi și noi mîndri, așa cum merităm să fim.

Iar atunci, vom călători în Europa și în afara ei, arătând oamenilor ce oameni faini pot fi românii, și cît de nejustificate sunt stereotipurile despre noi. Cînd ieșim în afara țării, să nu o facem pe principiul “aici nu mă cunoaște nimeni, pot să mă comport cum vreau”. Dimpotrivă, să fim noi, români cinstiți și valoroși. Să zîmbim, să fim politicoși, cu mințile și cu inimile deschise. Ajunge ca un singur polonez/englez/spaniol etc. să cunoască un astfel de român, iar el va transmite asta încă cîtorva din țara lor, garantat. Efectul de undă funcționează. Pași mici și eficienți.

Să schimbăm, deci, încet, încet,  felul în care europenii ne privesc. Să devenim, într-adevăr, unii dintre ei, integrați în Europa – fiindcă putem! Dar nu numai atît. Să schimbăm în primul rînd felul în care noi ne privim, felul în care ne simțim cu noi înșine, cu faptul de a fi români. Să fim mîndri!

Comments are closed.